Majoritatea locuitorilor de pe Glob serbează trecerea într-un an nou calendaristic. Cunoscută sub numele de „Revelion”, petrecerea dintre ani este un mod aparte de a marca într-un mod aparte venirea anului nou. Totuși, de unde vine denumirea de „Revelion”?
Substantivul „Revelion” folosit de români pentru a numi petrecerea dintre ani, provine din limba franceză. Cuvântul face referire la „a sta de veghe” și „a cina la miezul nopții”, cu prilejul unei sărbători. Substantivul vine de la franțuzescul „réveiller”, care înseamnă „a se trezi” sau „a fi treaz”. O perioadă, locuitorii spațiului carpato-danubiano-pontic au romanizat cuvântul și i-au spus petrecerea de „bulion”.
„Revelion” a pătruns în vocabularul românesc în secolul XIX lea, la început în mediul boieresc. Boierii au aflat despre această petrecere prin intermediul copiilor pe care îi trimiseseră la studii în străinătate, în țările din vestul Europei.
Prima petrecere grandioasă de Revelion a fost organizată la finele anului 1903, în Ploiești, de către prefectul Luca Elefterescu.
Locația aleasă a fost Casa Luca Elefterescu, mai cunoscută de contemporani ca Muzeul Ceasului din Ploiești. După moda franțuzească, unde petrecerile de Revelion aveau deja o vechime de zeci, chiar sute de ani, Luca Elefterescu a decis să organizeze una în Ploiești.
Istoricul ploieștean Paul D. Popescu a scris câteva rânduri despre fastuasa petrecere de „bulion”. Sursa istoricului a fost chiar bunicul său, ce era cofetar la începutul anilor 1900.
„În ziua de 27 decembrie 1903, bunicul meu s-a pomenit acasă cu Iancu, omul de încredere al lui Luca Elefterescu. – Dom’ Miai, vrea dom’ dipotat ca vineri să te înfăţişezi la dânsul cu tot ce-ţi trebuie… – Da, ce – se miră cofetarul – doar nu-l cheamă Vasile ? – Nu-l cheamă, da se face foc dacă nu te duci. Are un chef mare, de Anul Nou… Îi zice petrecerea de bulion, moda franţuzească“, avea să rememoreze Paul D. Popescu.
La cheful cu pricina ar fi participat câteva zeci de persoane (se spune că ar fi fost 26), cele mai importante din orașul Ploiești. Aceștia au servit cunoscutele sarmale, cârnaţi, fripturi de porc, dar și specialități occidentale precum aspic sau curcani la cuptor. Nu a lipsit muzica, Luca Elefterescu fiind cunoscut ca un mare fan al muzicii clasice.
Petrecerea a ținut până dimineața și Luca Elefterescu (prefect, avocat, petrolist) a rămas în istorie ca fiind primul român care a organizat primul chef pentru noaptea dintre ani.
Foto: Pexels.com
