De ce cuvântul „dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă?

20.08.2021
De ce cuvântul „dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă?

Limba română este una complexă, plină de cuvinte interesante și frumoase, care ne ajută să exprimăm diferite emoții, trăiri și evenimente din viața unui om. Unul dintre aceste termene este „dor”, care în mod surprinzător nu poate fi tradus direct în nicio altă limbă de pe planetă. Incredibil, nu-i așa?

De ce cuvântul „dor” nu poate fi tradus?

Acest termen nu poate fi tradus pentru că nu există, în nicio limbă din lume un cuvânt care să fie echivalentul substantivului „dor”. Trebuie spus că sunt termene asemănătoare, însă să desemneze ceea ce transmite „dorul” nu mai există. De exemplu, poți traduce, cuvântul în engleză, spunând „miss you” adică „îmi lipsești”, însă este departe de ceea ce transmite „dorul”.

Din punct de vedere etimologic, termenul „dor” vine din latinescul „dolus”, care semnifică „durere”. Celelalte limbi care se trag din latină, au diferite variații ale cuvântului, însă la niciuna nu se găsește echivalentul „dorului”. De exemplu, în franceză gasim „deuil”, dar se traduce doliu, ci nu dor. Totodată, în spaniolă avem termenul „dolor”, dar nu se traduce prin dor, ci prin durere.

Ce semnifică cuvântul „dor”?

Motivul principal pentru care termenul „dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă de pe planetă este pentru că el desemnează un amalgam de trăiri și sentimente în același timp: dragoste, pierdere, durere etc.

Trebuie specificat că oamenii pot experimenta mai multe tipuri de dor. Astfel, putem avea dorul față de o persoană, provenit din atașament, dorul din cauze romantice și erotice, dorul de țară. Așadar, indiferent de regiunea din România, toate persoanele folosesc la fel termenul „dor”.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul „dor” poate semnifica următoarele: 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragil or (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare.

Așadar, pe cât de simplu este cuvântul „dor” pe atât de complicat este de tradus în altă limbă, pentru că nu există un echivalent.

Foto: Pexels.com

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 18 august este cea de-a 230-a zi a calendarului gregorian și a 231-a zi în anii bisecți. În această zi s-au consemnat de-a lungul timpului multe evenimente care au marcat istoria lumii...
Cele mai noi articole
De ce moldovenii au înlocuit vocala E cu I? Ei mănâncă „lapti”, „carni” sau „legumi”…
De ce moldovenii au înlocuit vocala E cu I? Ei mănâncă „lapti”, „carni” sau „legumi”…
România este o țară mare și limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea unde este folosită. Avem o mulțime de dialecte și un român poate fi identificat după zona din care... citește tot
Cum era viața acum 100 de ani în București? „Românii nu mâncau acasă, ci numai în oraș”
Cum era viața acum 100 de ani în București? „Românii nu mâncau acasă, ci numai în oraș”
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era... citește tot
Diferența dintre taifunuri și uragane- care sunt mai periculoase?
Diferența dintre taifunuri și uragane- care sunt mai periculoase?
Cine nu a auzit despre taifunuri și uragane? Taifunurile și uraganele, ambele sunt furtuni tropicale, și sunt destul de ușor de confundat. Acestea lovesc zonele de coastă, provoacă stricăciuni... citește tot