De ce cuvântul „dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă?

20.08.2021
De ce cuvântul „dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă?

Limba română este una complexă, plină de cuvinte interesante și frumoase, care ne ajută să exprimăm diferite emoții, trăiri și evenimente din viața unui om. Unul dintre aceste termene este „dor”, care în mod surprinzător nu poate fi tradus direct în nicio altă limbă de pe planetă. Incredibil, nu-i așa?

De ce cuvântul „dor” nu poate fi tradus?

Acest termen nu poate fi tradus pentru că nu există, în nicio limbă din lume un cuvânt care să fie echivalentul substantivului „dor”. Trebuie spus că sunt termene asemănătoare, însă să desemneze ceea ce transmite „dorul” nu mai există. De exemplu, poți traduce, cuvântul în engleză, spunând „miss you” adică „îmi lipsești”, însă este departe de ceea ce transmite „dorul”.

Din punct de vedere etimologic, termenul „dor” vine din latinescul „dolus”, care semnifică „durere”. Celelalte limbi care se trag din latină, au diferite variații ale cuvântului, însă la niciuna nu se găsește echivalentul „dorului”. De exemplu, în franceză gasim „deuil”, dar se traduce doliu, ci nu dor. Totodată, în spaniolă avem termenul „dolor”, dar nu se traduce prin dor, ci prin durere.

Ce semnifică cuvântul „dor”?

Motivul principal pentru care termenul „dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă de pe planetă este pentru că el desemnează un amalgam de trăiri și sentimente în același timp: dragoste, pierdere, durere etc.

Trebuie specificat că oamenii pot experimenta mai multe tipuri de dor. Astfel, putem avea dorul față de o persoană, provenit din atașament, dorul din cauze romantice și erotice, dorul de țară. Așadar, indiferent de regiunea din România, toate persoanele folosesc la fel termenul „dor”.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul „dor” poate semnifica următoarele: 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragil or (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare.

Așadar, pe cât de simplu este cuvântul „dor” pe atât de complicat este de tradus în altă limbă, pentru că nu există un echivalent.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Curiozități despre voturi și alegeri. Ce țări din apropierea României au și opțiunea „Niciunul de mai sus”?
Curiozități despre voturi și alegeri. Ce țări din apropierea României au și opțiunea „Niciunul de mai sus”?
În țările democratice alegerea liderilor se face prin vot liber exprimat. Pentru alegerile prezidențiale, unele state au două tururi de scrutin, pe când altele unul singur. Publicația de... citește tot
Antiteza foto! Povestea celei mai triste fotografii, cu unul dintre cei mai veseli actori: Charlie Chaplin, cu câteva săptămâni înainte să moară
Antiteza foto! Povestea celei mai triste fotografii, cu unul dintre cei mai veseli actori: Charlie Chaplin, cu câteva săptămâni înainte ...
Unul dintre cei mai veseli actori a fost, cu siguranță, britanicul Charlie Chaplin. Comicul nu ne-a lăsat moștenire numai filmele în care a jucat ci și un instantaneu trist, surprins în... citește tot
Zelenski joacă dur: „Ori intrăm în NATO, ori ne facem propria armă nucleară”. De ce are nevoie Ucraina pentru arme nucleare?
Zelenski joacă dur: „Ori intrăm în NATO, ori ne facem propria armă nucleară”. De ce are nevoie Ucraina pentru arme nucleare?
Au trecut mai bine de doi ani de când Rusia a invadat Ucraina și nu a fost săptămână în care să nu se vorbească în mass media despre armele nucleare. Dacă până acum Vladimir Putin a fost... citește tot