De ce chinezii mănâncă cu bețișoare?

14.08.2023
De ce chinezii mănâncă cu bețișoare?

Bucătăria chinezească este una dintre cele mai vechi și diverse din lume. În zilele noastre, bețișoarele sunt la fel de iconice pentru bucătăria asiatică precum furculița și cuțitul sunt pentru bucătăria occidentală. Cu toate acestea, puțini se opresc să se întrebe: „De unde provine această tradiție și de ce au ales chinezii acest mod unic de a mânca?” Dacă te numeri printre curioșii care se întreabă acest lucru, atunci ai ajuns în locul potrivit. Află în continuare povestea fascinantă a bețișoarelor și a legăturii lor strânse cu cultura și istoria Chinei.

Origini Istorică

Primele bețișoare au fost descoperite în siturile arheologice din China antică și datează de mai bine de 3.000-4.000 de ani. Inițial, acestea nu au fost concepute ca instrumente pentru mâncat, ci mai degrabă ca instrumente pentru gătit. Datorită dimensiunii lor mici și a formei lor lungi și subțiri, bețișoarele erau ideale pentru atingerea și întoarcerea bucăților de mâncare în vasele mari de gătit, protejând utilizatorul de arsurile cauzate de foc sau abur.

Trecerea de la gătit la mâncat

Apariția bețișoarelor ca instrumente pentru mâncat este strâns legată de evoluția stilului de gătit în China. Din motive de economie de resurse, chinezii au început să taie alimentele în bucăți mici, astfel încât să se gătească mai rapid, ceea ce reducea nevoia de a utiliza cuțite la masă. Bucățile mici de mâncare erau ideale pentru a fi prinse cu bețișoare.

Filosofie și Etichetă

În cultura chineză, bețișoarele sunt mai mult decât simple instrumente pentru mâncat; ele sunt încărcate cu semnificații filosofice și culturale. Confucianismul, care a avut o influență profundă asupra vieții și gândirii chineze, descurajează folosirea cuțitelor la masă, considerându-le simboluri ale violenței. Bețișoarele, fiind blânde și neamenințătoare, erau considerate mai potrivite pentru actul pașnic al mâncării.

De-a lungul timpului, s-au dezvoltat și numeroase reguli de etichetă legate de utilizarea bețișoarelor. De exemplu, înfigerea bețișoarelor vertical într-un bol cu orez este considerată un tabu, deoarece amintește de ritualurile funerare.

La nivel mondial, aproximativ 20% din populația lumii mănâncă cu bețișoare, conform recipes.howstuffworks.com. Doar în China se consumă 45 de miliarde de perechi de unică folosință pe an.

Nu toate bețișoarele sunt la fel

Influența culturală a Chinei în Asia a dus la adoptarea bețișoarelor și în alte națiuni, cum ar fi Japonia, Coreea și Vietnam. Fiecare dintre aceste culturi a dezvoltat propriile variații și tradiții legate de bețișoare. De exemplu, bețișoarele japoneze sunt adesea mai scurte și mai ascuțite decât cele chinezești.

Bețișoarele sunt diferite în diferite culturi asiatice. De exemplu, bețișoarele chinezești sunt lungi și groase „pentru a facilita luarea mâncării de pe masă”, afirmă Ruixi Hu, fondatorul Lost Plate Food Tours. Hu s-a născut în Chengdu, China, unde a folosit bețișoare pentru prima dată la vârsta de 2 ani. Acum conduce tururi culinare în toată Asia și a întâlnit multe varietăți de bețișoare în acest proces.

În Japonia, unde bețișoarele de bambus au fost adoptate în 500 e.n. pentru ceremonii religioase, bețișoarele au evoluat drastic de-a lungul timpului. Ele sunt acum special adaptate pentru unul dintre principalele alimente din Japonia: peștele.

„Bețișoarele japoneze sunt scurte și ascuțite, în principal pentru că [japonezii] sunt buni la mâncatul peștelui, și este ușor să îndepărtezi oasele de pește cu bețișoare ascuțite”, spune Hu. Japonezii mănâncă de obicei porții individuale, față de feluri de mâncare împărțite, explică ea. De aceea bețișoarele lor nu trebuie să fie atât de lungi.

Bețișoarele, identitatea asiatică

Bețișoarele nu sunt doar instrumente pentru mâncat; ele sunt o reflectare a istoriei, culturii și filosofiei unei civilizații vechi. Ele simbolizează adaptabilitatea umană și modul în care nevoile practice pot da naștere unor tradiții care supraviețuiesc mileniilor. Așadar, data viitoare când folosiți bețișoare, opriți-vă un moment și reflectați la bogata istorie pe care o țineți, literalmente, în mâini.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot