Limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea țării. Regionalismele îmbogățesc vocabularul românesc, însă de multe ori nu sunt înțelese de toată lumea și trebuie explicate. În Ardeal, de exemplu, accentul și graiul diferă față de restul țării, fiind influenţate de-a lungul timpului de alte culturi şi civilizaţii.
Specialiștii în lingvistică susțin că nu există un grai ardelenesc specific zonei noastre. Multe dintre cuvintele folosite, în această regiune, sunt împrumutate din alte limbi. Potrivit datelor istorice, de-a lungul timpului, oamenii din Ardeal au intrat în contact cu variante lingvistice germane, maghiare, mai puţin şvăbeşti şi secuiești.
Strict ştiinţific, cu metodă, nu există un grai ardelenesc, deci specific zonei noastre. Există o serie de interferenţe, şi astea se explică fiindcă apariţia scrisului în limba română are legătură cu zona asta. Regiunea Ardealului are particularităţi, dar nu sunt considerate a fi într-atât de marcante încât varianta care se vorbeşte aici să constituie un grup lingvistic de sine stătător. Am împrumutat diverşi termeni de la diverse comunităţi, a explicat Radu Drăgulescu, lector universitar doctor la Facultatea de Litere şi Arte din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, potrivit adevarul.ro.
Trebuie precizat că Biserica a avut un rol important în această regiune, unde slujbele se țineau fie în limba latină, fie în slavonă. Totodată, transhumanța a ajutat la îmbogățirea vocabularului populației din Ardeal.
Conform lingviștilor, multe dintre cuvintele specifice ardelenilor sunt împrumutate din alte limbi. Cei mai mulți dintre termeni provin din germană, precum: musai, budă (în limba nemțească înseamnă colibuţă, bordeiaş), şopru, foraibăr, felderă (unitate de măsură pentru cereale), ştrampi (ciorapi), cucuruz (porumb), boambe sau crumpene (cartofi).
Din limba maghiară ardelenii au preluat „Ioi”, o interjecţie gen „Oau” sau „Vai”. De asemenea, celebrul „No” provine tot de la vecinii noștri din nord-vest. O exprimare specifică acestei zone face referire la oră, iar un ardelean va spune întotdeauna ne vedem la „ora doi”, niciodată la „ora două”. Surprinzător, însă, literații susțin că ambele variante sunt corecte.
De ce consideră Ardealul că de fapt e doi, e o poveste foarte încurcată, şi Academia Română, deşi a elaborat în 2008, iar în 2011 altă variantă a gramaticii a rămas în expectativă cu povestea asta, fiindcă unii îl consideră adjectiv, iar alţii îl consideră numeral. Partea de dincolo de Carpaţi socoteşte că trebuie articulat cu substantivul pe lângă care stă, adică ora două. Ardealul spune că nu se poate articula pentru că nu este un adjectiv, nu determină substantivul cu pricina, e pur şi simplu un numeral, a adăugat Radu Drăgulescu, conform sursei citată mai sus.
În ceea ce privește faptul că ardeleni sunt lenți, acest lucru este doar un stereotip și nu este adevărat. Trebuie precizat că Ardealul sau Transilvania este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, potrivit Wikipedia.org.
Foto: imdb.com
