Ardealul (sau Transilvania) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic. Ardealul a făcut parte atât din Dacia, cât și din Imperiul Roman, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac și face astăzi parte din România. Transilvania cuprinde 10 județe astfel Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu. Totuși, de unde vine denumirea de Ardeal?
Toponimul Ardeal ar veni din maghiarul „erdely” care înseamnă „dincolo de pădure” (erdö „pădure” + ly ”dincolo”).
Formele de Erdeulu, Erdeuele, Erdeuel, Herdeuel, Erdevel și Erdul au apărut pe la 1200 când biligvismul maghiarilor se răspândise destul de mult ca să preia denumirile românești. Forma Erdely a apărut după 1400, la cca 500 de ani după primele apariții ale ungurilor în regiune.
Alți lingviști consideră că toponimul Ardeal este vechi, românesc, moștenit din geto-dacă, fiind de origine proto-indo-europeană, și pare să aibă o vechime de 7.000 de ani, după ce vechii indo-europeni au populat întreaga regiune carpato-danubiano-pontică.
Conform istoricilor, forma „dincolo de pădure” nu pare a avea vreo logică, cu atât mai mult cu cât nu există cu adevărat o regine împădurită care să separe câmpia pannonică de Ardeal. Ca o ironie, Ardealul este înconjurat de munți înalți cu culmi împădurite care separă această regiune de Țara Românească la sud și Moldova la răsărit.
Puțini sunt cei care știu că denumirea de Transilvania și Ardeal sunt… sinonime. Cum? Simplu. Conform istoricilor, toponimul Transilvania a fost atestat pentru prima dată în anul 1075 ca fiind „terra ultra silvam”. În traducere înseamnă… „ținutul de dincolo de pădure”.
Teritoriul a mai apărut în secolul al X-lea și al XI-lea sub numele de Ultrasilvana şi terra Ultrasilvana, apoi Transilvana.
Limba română este plină de regionalisme, iar Ardealul nu face excepție. Printre regionalismele din Ardeal se numără cuvinte amuzante precum „batoză” (mașină agricolă), „acareturi” (constructii auxiliare ce tin de o gospodarie), „bitang” (bastard), „copaci” (potcovar), „tocană” (mămăligă), „picioici” (cartofi), „oiagă” (sticlă), „blid” (farfurie), „movosin” (violet).
