De ce a fost înmormântat Ștefan cel Mare fără sicriu?

27.09.2021
De ce a fost înmormântat Ștefan cel Mare fără sicriu?

Despre Ștefan cel Mare s-au scris multe, însă se pare că încă mai avem destule lucruri de aflat despre marele nostru voievod.

Spre exemplu, se știe că sabia domnitorului Moldovei este expusă la muzeul „Topkapî” din Istanbul. Pe mânerul și lama acesteia există niște semne ciudate de la care se presupune că domnitorul își trăgea puterea. Dar, nimic cert.

După cum scriu izvoarele istorice, Ştefan cel Mare a fost înmormântat la Mănăstirea Putna pe 2 iulie 1504, însă despre momentul înhumării nu s-a păstrat nici o relatare.

Ce boală l-a răpus pe Ștefan cel Mare?

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare, a fost domnitorul Moldovei între anii 1457 și 1504. Aceasta reprezintă cea mai îndelungată domnie din epoca medievală din Țările Române.

În cea mai mare parte a acestei perioade de aproape jumătate de veac Ștefan a suferit de pe urma rănii pe care a suferit-o la piciorul stâng în timpul primului asediu al cetății Chilia de la 1462.

Mai târziu, voievodul Moldovei avea să se îmbolnăvească de gută, cea mai răspândită afecțiune a acelor vremuri. De altfel, această boală ave să-i afecteze mobilitatea ambelor picioare.

Din păcate, nici unul dintre medicii chemați de domnitor să-l trateze nu a reușit să facă vreo minune, astfel că boala a avansat rapid și, în cele din urmă, l-a răpus.

După câteva zile a fost înmormântat într-o criptă de la biserica Mănăstirii Putna. Pe lespedea mormântului a fost inscripționat un text pe care-l hotărâse domnul din timpul vieţii:

† Binecinstitorul domn, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitor și ziditor al sfântului lăcașului acestuia, care aici zace. Și s-a strămutat la veșnicele lăcașuri în anul 7, luna…, și a domnit ani… – Inscripția de pe lespedea mormântului lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna

De ce nu a fost înmormântat Ștefan cel Mare în sicriu?

În ciuda rangului de domnitor, dar și a prețuirii de care s-a bucurat în timpul vieții, Ștefan cel Mare nu a avut parte de o înmormântare pe măsură.

Istoricii vremii au scris că în ultimii ani ai vieții, voievodul nostru ar fi renunțat la veșmântul domnesc pentru a îmbrăca haina călugărească, luând numele de Simion. În realitate, Ștefan cel Mare a fost înhumat modest, fără sicriu, fiind învelit doar într-o mantie domnească.

Trupul lui a fost așezat pe 13 drugi de fier, în timp ce capul era sprijinit pe câteva cărămizi. Istoricii spun că acest ritual ține mai degrabă de cel al cinului călugăresc decât de cel al credincioșilor de rând, scrie Historia.ro.

De fapt, obiceiul decapitării voievozilor după moartea lor naturală s-a păstrat până mai târziu. Este, însă, posibil ca această „tradiţie” să-şi aibă originea înainte de creştinism, ceea ce ar explica şocantul ritual.

Ciudat este faptul că şi voievodul moldovean Alexandru a fost descoperit înmormântat la fel ca Ştefan cel Mare, adică fără sicriu, cu trupul aşezat pe un grilaj de fier asemănător şi cu capul sprijinit pe un zid de cărămizi.

Două deshumări la distanță de un secol

Aceste lucruri au fost descoperite două secole mai târziu, atunci când a avut loc prima deshumare a lui Ștefan cel Mare. Deschiderea mormântului a avut loc în februarie 1758, din porunca mitropolitului Iacov Putneanul al Sucevei.

După încă un secol, mai exact în noiembrie 1856, la stăruința egumenului de Putna, Artimon Bortnik, o comisie oficială a autorităților austriece din Bucovina ocupată, au fost deschise mai multe morminte „aflătoare în Biserica Mănăstirii Putna… aparținând domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare și membrilor familiei sale”.

Din procesul verbal încheiat atunci reiese că „osemintele voievodului nu au fost atinse, dar, din dispunerea lor, se putea stabili însă, cu toată siguranţa, că mormântul fusese înainte încă o dată deschis, cu care prilej, rămăşiţele domnitorului au fost schimbate într-o altă poziţie decât fuseseră aşezate la început”.

Din partea de sus a corpului nu se mai vede mai nimic, şi pe un căpătâi de zid, gros de 12 ţoli, ce se găseşte în partea capului, se află partea de sus a craniului, încă destul de bine întreţinut, lipsit de orice acoperământ. Aceste rămăşiţe ale craniului sunt aşezate la o distanţă de cinci ţoli departe de celelalte resturi ale cadavrului…”, se mai precizează în acel proces verbal.

Foto: Wikipedia.org

Cele mai noi articole
Cuvinte românești de origine turcă
Cuvinte românești de origine turcă
Anumite regiuni din România de astăzi au stat mult timp sub stăpânire otomană. Din acest motiv este firesc ca limba română să aibă împrumuturi lexicale din turcă. Acestea au pătruns în... citește tot
Ce s-a întâmplat azi, 28 octombrie?
Ce s-a întâmplat azi, 28 octombrie?
Ziua de 28 octombrie este cea de 301-a zi a calendarului gregorian și a 302-a zi în anii bisecți. Până la sfârșitul anului au mai rămas 64 de zile. Părea să fie doar un băiat obișnuit și... citește tot
Care este cea mai mare țară din Africa?
Care este cea mai mare țară din Africa?
Africa este al doilea cel mai mare continent de pe Pământ, după Asia. Suprafața acesteia măsoară 30.244.050 de kilometri pătrați. Pe continentul african se găsesc 54 de state suverane și... citește tot