Cum și când se face acordul adjectivului cu substantivul?

28.10.2020
Cum și când se face acordul adjectivului cu substantivul?

Majoritatea lingviştilor apreciază că adjectivele exprimă însuşiri (calitative, cantitative, generale sau particulare), caracteristici, proprietăţi ale obiectelor și se acordă cu substantivul. În timp, s-a încercat să se revizuiască definiţia clasică a acestei clase de cuvinte, afirmându-se că adjectivul nu exprimă însuşiri, ci atribuie însuşiri obiectelor.

Acordul adjectivului cu substantivul

Ideea atribuirii este nuanţată de Noua Gramatică a limbii române prin definiţia dată adjectivului: „clasa cuvintelor flexibile subordonate substantivului, acordându-se cu acesta şi limitându-i extensiunea prin atribuirea unei informaţii specifice”, conform diacronia.ro.

Adjectivul poate avea calitatea de predicat vag / nedeterminat:
– asocierea obligatorie a adjectivului cu un substantiv: clădire înaltă (fiind termen adjunct, adjectivul este considerat „satelit” sau „anexă” a substantivului);
– dezambiguizarea contextuală a adjectivului prin substantiv: persoană înaltă /
construcţie înaltă / şcoală înaltă / voce înaltă / notă înaltă / frunte înaltă / înaltă tensiune

Adjectivul poate avea calitatea de predicat linear / gradabil:
– utilizarea adjectivului în construcţii comparativ-graduale: mai (puţin) înalt, cel mai
(puţin) înalt, foarte înalt, extraordinar de înalt, tot mai înalt etc.

Conceptul de predicat apare aici cu sensul logico-semantic, nu sintactic.

Relaţia de subordonare a adjectivului faţă de substantiv

Adjectivul are capacitatea de a se declina – exprimarea categoriilor gramaticale specifice substantivului (gen, număr, caz) prin mărci formale identice la substantiv şi la adjectiv: fată iubită / fete iubite / unei (unor) fete iubite / fată iubită! / fete iubite!

Dacă în situaţia substantivelor genul şi numărul reflectă aspecte ale realităţii obiective (opoziţia naturală de sex sau analogia, distincţiile: animat / inanimat, un exemplar / mai multe exemplare), opoziţiile formale de gen, număr şi caz la adjectiv apar ca urmare a manifestării relaţiei de dependenţă a adjectivului faţă de regentul său.

Manifestând această relaţie, adjectivul se supune, prin acord, regulilor de declinare a cuvântului pe care îl determină, prezentând flexiune sintetică, analitică sau mixtă.

În absenţa substantivului, adjectivul are capacitatea de a-şi alătura prepoziţia (în cadrul unor structuri reduse): O cunosc de mică.; Râde de bucuroasă.; De isteaţă, este isteaţă. Aici, prepoziţia are rol relaţional, fiind „mijloc al subordonării adjectivului faţă de verb”.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Guess genți de mână – alege cel mai bun model mini
Guess genți de mână – alege cel mai bun model mini
Gențile mini au devenit alegerea ideală pentru cei care apreciază funcționalitatea și eleganța într-un pachet compact. Indiferent dacă preferi un stil minimalist sau unul plin de detalii... citește tot
Cum a dus Carol al II-lea România la primul Campionat Mondial? El a făcut lotul, mai ceva ca Gigi Becali! Doar patru echipe din Europa au fost prezente!
Cum a dus Carol al II-lea România la primul Campionat Mondial? El a făcut lotul, mai ceva ca Gigi Becali! Doar patru echipe din Europa au fost ...
În anul 1930, în Uruguay, avea loc primul Campionat Mondial de fotbal din istorie. Turneul final trebuia să aibă la start 16 națiuni, dar Japonia, Siam și Egipt s-au retras. Au rămas 13... citește tot
Fabuloasa istorie a autobuzului care făcea curse regulate din Marea Britanie în India. Cât dura un drum?
Fabuloasa istorie a autobuzului care făcea curse regulate din Marea Britanie în India. Cât dura un drum?
Într-o epocă domnitată de rapiditate și de curse aeriene regulate, pare greu de crezut că acum mai puțin de 100 de ani exista un autobuz care făcea curse regulate între Londra și Calcutta,... citește tot