Ce este adjectivul? Totul despre adjectiv

11.09.2018
Ce este adjectivul? Totul despre adjectiv

Ce este adjectivul? Acest lucru se întreabă mulți dintre elevii de gimnaziu și chiar părinții care trebuie să le explice acest lucru celor mici. Iar internetul poate fi adeseori (!) o sursă decentă de informare.

Ce este adjectivul?

Conform definiției, adjectivul este o parte de vorbire flexibilă, care arată însușirea unui obiect, însoțește și determină un substantiv. Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. (Exemplu: Fată frumoasă, fete frumoase etc).

Ce este substantivul? Exemple de substantive

De obicei, locul adjectivului este după substantivul pe care îl însoțește, dar poate sta și înaintea acestuia (Exemplu: frumoasa fată). Poziționarea adjectivului înaintea substantivului determinat este întâlnită mai ales în operele literare, atunci când poetul sau prozatorul urmărește accentuarea însușirilor unui anumit obiect (Exemplu: dulce grai).

Cum se clasifică adjectivele?

După structură
simple: bun, verde, tânăr, gras, frumos, slab;
compuse: binevoitor, neînfricat, neatent;
locuțiuni: dus cu pluta, cu scaun la cap, de gașcă;

După origine

propriu-zise: mic, roșu, cinstit, bun, onest;
participiale: învățat, crezut, ales, citit, scris;
gerunziale: gene căzânde; picioare tremurânde; steaguri fluturânde; ochi lăcrimânzi;
pronominale:
posesive: fiul meu
demonstrative: acel băiat
nehotărâte: toți copiii
negative: niciun băiat
interogative: care băiat?
relative: știu care băiat
de întărire: fata însăși

Gradele de comparație ale adjectivului

Adjectivele pot avea trei grade de comparație: pozitiv (frumos), comparativ (de superioritate – mai frumos, de egalitate – la fel de frumos, de inferioritate – mai puțin frumos), superlativ (relativ de superioritate – cel mai frumos, relativ de inferioritate – cel mai puțin frumos, absolut – foarte frumos).

Gradul pozitiv

Gradul pozitiv: se spune că un adjectiv se află în gradul pozitiv atunci când nu există comparație (înalt, scund, mare, mic, rece – muntele este înalt, copilul este scund, sacoșa este mare, paharul este mic, cafeaua este rece). La gradul pozitiv, adjectivele pot avea alături articolele cel, cea, cei, cele (copilul cel scund, sacoșa cea mare).

Gradul comparativ

Gradul comparativ: Se spune că un adjectiv se află în grad comparativ atunci când este folosit pentru a compara două substantive/pronume.

Păpușa Ioanei este mai mare decât păpușa Mariei.
Compunerea lui George este mai lungă decât compunerea lui Mihai.

Gradul comparativ poate avea trei trepte ale însușirii și se formează cu ajutorul unor adverbe sau locuțiuni adverbiale: gradul comparativ de superioritate (mai mare), de egalitate (la fel de mare, tot atât de mare), de inferioritate (mai puțin mare). Termenele de comparație sunt legate prin adverbele decât, ca sau prin locuțiuni prepoziționale față de, în comparație cu.

Gradul superlativ

Gradul superlativ: un adjectiv se află în grad superlativ atunci când este folosit pentru a compara mai mult de două substantive la gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut. Folosim articolul „cel” înainte de gradele superlative.

Gradul superlativ poate fi relativ de superioritate (cel mai mare) sau relativ de inferioritate (cel mai mic). De asemenea, acesta poate fi superlativ absolut și arată cel mai înalt grad al însușirii.

În limba română există o serie de adjective ce nu pot fi comparate, cum ar fi complet, întreg, etern, viu, mort, rotund, unic, strămoșesc, perfect, gigant, colosal, veșnic. De asemenea, cele care provin din limba latină care aveau deja forme de superlativ sau comparativ. De exemplu: suprem, superior, inferior, optim, major, minor, interior, exterior, posterior, minim.

În concluzie, este incorectă sintagma „Colegul tău este are o pregătire mai superioară decât o ai tu”.

Ce funcții sintactice poate avea adjectivul?

Adjectivul poate avea în propoziție următoarele funcțiile sintactice: funcția de atribut adjectival, funcția de nume predicativ, complement circumstanțial de timp, complement indirect sau complement circumstanțial de cauză.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
De ce Israel trebuie „să facă ordine” în Orientul Mijlociu, deși nici măcar nu se învecinează cu Iran?
De ce Israel trebuie „să facă ordine” în Orientul Mijlociu, deși nici măcar nu se învecinează cu Iran?
Într-o regiune mereu tensionată așa cum este de zeci de ani Orientul Mijlociu, în care granițele fizice sunt rareori suficiente pentru a limita conflictele, Israelul se vede implicat într-un... citește tot
Revoluția AI open-source: Llama 3 și democratizarea inteligenței
Revoluția AI open-source: Llama 3 și democratizarea inteligenței
Într-o lume în care tehnologia avansează cu o viteză greu de anticipat, una dintre cele mai spectaculoase schimbări din ultimii ani vine din zona AI-ului open-source. Dacă în trecut modelele... citește tot
Cel mai ghinionist om din lume? Poate… Povestea lui William Sokolin, omul care a spart din greșeală o sticlă de Château Margaux din 1787 în valoare de 500.000 de dolari
Cel mai ghinionist om din lume? Poate… Povestea lui William Sokolin, omul care a spart din greșeală o sticlă de Château Margaux din ...
În lumea vinurilor, unele povești nu doar că uimesc — ele rămân întipărite în memoria colectivă ca lecții despre fragilitate, pasiune și, uneori, chiar de ironie a sorții. O astfel de... citește tot