Cum a fost cucerit Bucureștiul de nemți, în 1916, fără să se tragă un foc de armă?

02.03.2020
Cum a fost cucerit Bucureștiul de nemți, în 1916, fără să se tragă un foc de armă?

Primul Război Mondial a fost un eveniment care a schimbat soarta umanității. Țara noastră a luptat eroic, însă au fost și momente greu de imaginat. Un eveniment din aceea perioadă va rămâne în istorie ca un fapt plin de lașitate și lăcomie.

Autoritățile centrale de la acea vreme au fost presate de marii proprietari de imobile, care se opuneau unor confruntări distrugătoare, să abdice. Astfel, guvernanții au preferat să evacueze armata din Capitala României și să lase orașul pe mâna nemților, turcilor, austriecilor şi bulgarilor. Au urmat doi ani de coșmar pentru bucureșteni, care au fost efectiv jefuiți la drumul mare.

Conform istoricului Constantin Cazanișteanu, capitala României era la acel moment (toamna lui 1916) cea mai fortificată capitală din Europa. Asta după ce, în perioada 1903-1911 se investiseră sume importante în liniile fortificate care înconjurau orașul și ale căror rămășițe mai sunt vizibile și în zilele noastre în zona șoselei de centură.

Cedarea orașului a fost făcută într-un mod ce nu are nicio legătură cu patriotismul. Guvernanții nu au negociat capitularea cu inamicii, ci au hotărât după lungi negocieri cu proprietari de clădiri din București să renunțe la lupte fiindcă ar provoca mari pagube orașului. A fost un soi de lașitate cu substrat economic, după principiul înfierat apoi de presă sub deviza ironică „Patriotismul, după portofel”.

Capitala era ocupată, sub coordonarea celebrului feldmareșal neamț August Von Mackensen, de trupe germane, dar şi de austrieci, de bulgari şi de turci.

A urmat un jaf în toată regula

A urmat un adevărat jaf la drumul mare. S-au luat opere de artă, s-au demontat și transferat echipamente tehnologice, s-au furat până și clopotele de la biserici, bronzul fiind foarte căutat.

Dincolo de faptul că au ocupat toate clădirile impozante și au rechiziționat toate mașinile și o bună parte din mărfurile de consum, germanii s-au dedat şi la fapte mai mult s-au mai puțin comice.

Peluza principală din Cișmigiu a devenit grădină de zarzavat, fiind cultivată acolo în special varză roșie. Câinii din oraș au fost omorâți de frică să nu aibă viruși, iar porumbei exterminați, ca să nu fie voiajori și să transmită mesaje către inamici.

Cât privește reacția populației faţă de ocupație şi de abuzurilor ocupanților, putem spune răspicat că totul se încadrează în teoria conform căreia istoria s-a scris mereu în două feluri, în funcție de interesele părților.

AZI ÎN ISTORIE
14 august este cea de-a 226-a zi a calendarului gregorian și a 227-a zi în anii bisecți. De-a lungul timpului, în această zi au avut loc evenimente care au marcat istoria lumii și pe cea a...
Cele mai noi articole
Cum a murit Carol al II-lea? Ultimele sale cuvinte au fost: „Vezi ce are duduia, s-a speriat rău”
Cum a murit Carol al II-lea? Ultimele sale cuvinte au fost: „Vezi ce are duduia, s-a speriat rău”
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia acestuia a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu... citește tot
Care este cea mai mică insulă locuită din lume?
Care este cea mai mică insulă locuită din lume?
În lume există multe lucruri frumoase unele locuite de oameni, iar altele sălbatice care nu au văzut deloc vreo urmă de civilizație. Acolo unde oamenii au ajuns și-au pus amprenta asupra... citește tot
Care este diferența dintre ayran, sana și chefir?
Care este diferența dintre ayran, sana și chefir?
Sana, ayranul și chefirul se enumără printre lactatele alese, de cele mai multe ori, la micul dejun. Dintre cele trei, nutriționiștii sugerează consumarea chefirului persoanelor cu probleme de... citește tot