Pe data de 8 august, în calendarul creștin-ortodox, sunt sărbătoriți Sf. Emilian Mărt., Ep. Cizicului și Sf. Miron, Ep. Cretei. Totodată, din anul 2002 este celebrată Ziua internațională a... citește tot
Ștefan cel Mare a fost, cu siguranță, unul dintre cei mai importanți conducători din istoria românilor. Acesta este prezentat în cărțile de istorie ca fiind un adevărat strateg și un conducător care a dat multe bătăi de cap otomanilor. În mod hilar, sabia domnitorului, un adevărat simbol al eroismului, se află în muzeul Topkapi din Istanbul și nu într-un muzeu din București sau Iași. De ce sabia lui Ștefan cel Mare se află la Istanbul?
Cum a ajuns sabia lui Ștefan cel Mare, un exponat de 1,25 metri păstrat în condiții excelente, pe malul Bosforului? Există două variante, ambele plauzibile. Se pare că arma celui care a domnit timp de 47 de ani, având cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române, a fost făcută cadou de fiul voievodului în încercarea acestuia de a apropia relațiile cu Înalta Poartă.
Cea de-a două variantă ar fi aceea că sabia ar fi ajuns în posesia turcilor într-una dintre numeroasele bătălii purtate de moldoveni cu turcii. De fapt, în cei 47 de ani de domnie, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie. Așadar, a purtat aproape un război pe an și a fost învins de cinci ori. Patru din cele cinci înfrângeri au avut loc în fața turcilor și una în fața muntenilor conduși de Vlad Țepeș. Totuși, această variantă este mai greu de acceptat, întrucât sabia are dimensiuni mari și ar fi fost extrem de greu de mânuit.
În arhivele muzeului Topkapi, arma nu figurează oficial nici ca o cucerire, nici drept cadou. Așadar, rămâne un mister felul în care sabia a ajuns la turci.
În multe rânduri, autoritățile române au solicitat sabia originală, motivând că Ștefan cel Mare este un adevărat simbol pentru România. În zadar, însă. Răspunsul oficialilor turci a fost negativ. Motivul? Turcii nu doresc să creeze un precedent și toate națiunile să-și ceară bunurile care se află în muzeele turcești.
Ştefan cel Mare este cel care a luptat împotriva tuturor vecinilor săi, fie că este vorba de Imperiul Otoman, Ungaria, Polonia ori de Ţara Românească. Opinia conform căreia acesta doar și-a apărat granițele este, însă, o utopie, acesta ducând și războaie de expansiune.
În cronica lui Grigore Ureche „Letopisețul țării Moldovei” se specifică faptul că Ștefan cel Mare a inițiat campanii în ţările vecine, atât din considerente strategice, dar şi mânat de energia sa războinice. Iată un exemplu: „scrie letopiseţul cel moldovenescu că fiindu Ştefan vodă om războinic şi de-a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge, nu peste vreme multă, ce în al cincilea an, să sculă den domniia sa, în anii 6969(1461), rădicându-să cu toată puterea sa şi s-au dus la Ardeal, de au prădatu Ţara Săcuiască”.
Foto: Lucian Iancu
Foto: culturaromana.ro
