Cel mai delicios preparat din lume a început cu doar 3 ingrediente: aluat, sos de roșii și busuioc. În ziua de astăzi, pizza se poate mânca în zeci de combinații, cu zeci de condimente care mai de care mai special.
Cine s-ar fi gândit că unul dintre cele mai gustoase preparate de pe mapamond nu are un inventator? Cu toate că multă lume consideră că pizza își are originile din Italia, preparatul gustus datează din cele mai vechi timpuri, încă din antichitate.
Chiar dacă până la momentul actual nu există descoperiri arheologice, este deja bine cunoscut faptul că vechile popoare din Estul Mijlociu, precum egiptenii sau israelienii, au mâncat pâine dintr-un aluat necrescut care era copt în cuptoare.
Vechii antici din zona Mediteraneanului, cum ar fi grecii, romanii și egiptenii preparau un aluat rotund și plat care era numit „ pitta” și pe care îl asezonau cu uleiul de masline și anumite condimente, ceea ce noi în ziua de azi numic focaccia.
Se știe faptul că termenul pizza a apărut pentru prima dată într-un document vechi din anul 997, urmând apoi și alte documente medievale din frumoasa Italia centrala și de sud.
Cuvantul pizza provine din mai mulți termeni :
– din cuvântul grec „pikte” („cocă frământată”), care în latină a devenit „picta” iar ulterior „pitta”;
– din cuvântul latin „pinsa” („a bate”), făcându-se referire la procesul de aplatizare a aluatului;
– din cuvantul italian „pizzicare” („a trage”), care face referire la faptul că pizza este trasă din cuptor.
Unicul oraș cu o adevărată legătură față de preparat este Napoli. Pe vremurile când Napoli era colonie greacă se consuma în cantități foarte mari painea plată și rotundă. Apoi, pizza a devenit foarte cunoscută în rândul clasei de jos, cei săraci care aveau mare nevoie să descopere un preparat pe cât de ieftin pe atât de bun. Dacă vorbim de locuitorii mai săraci, aceștia erau mai mereu murdari, astfel încât pentru a putea mânca pizza făceau marginea mult mai groasă decât centru.
Legenda spune că, pe la sfârșitul anului 1889, familia regală formată din regele italian Umberto și soția sa regina Margherita vizitau Napoli. Un tânăr brutar, pe nume Raffaele Esposito a vrut să impresioneze altețele regale atât prin gustul bun al mâncării pregătite cât și prin dovada de patriotism. Esposito a servit cuplului regal la primul fel pâine plată cu alimentele care să reprezinte steagul Italiei.
Sosul de roșii reprezenta culoarea roșie, brânza mozzarella era albul, iar busuiocul culoarea verde. Regele și regina au fost impresionați de rețeta tânărului brutar. Reginei i-a plăcut atât de mult încât pizza i-a purtat numele. Vestea s-a răspândit foarte repede în regiune, pentru ca mai apoi tot mai multe persoane au început să copieze rețeta.
În anul 1830 s-a deschis prima pizzerie la Napoli, numită “Antica Pizzeria Port’Alba”, pizzeria care și astăzi este deschisă.
Ulterior, pizza s-a răspândit destul de repede dincolo de granițele orașului Napoli. La sfârșitul secolului al XIX-lea a ajuns să fie cunoscută în New York și Chicago datorită imigranților Italiei în Statele Unite.
În anul 1905 s-a deschis prima pizzerie din Statele Unite. Aceasta a fost urmată apoi de alte localuri deschise tot de către imigranții italieni prin toate orașele americane. Astfel, cafenelele americanilor au ajuns să servească mâncarea favorită a italienilor.
Mai apoi, prin intermediul imigranților italieni, pizza s-a răspândit treptat și în Spania, Anglia, Franța și bineînțeles, România. La noi în țară pizza a ajuns una dintre principalele mâncăruri de tip fast food. Ea este cel mai adesea principala alegere pentru ieșirile în oraș.
