Cine a adus shaorma în România?

25.05.2020
Cine a adus shaorma în România?

„Doar kebabul și shaorma/ E mai bune decât ciorba”, spunea în urmă cu ani buni un cântec românesc. Astăzi, marile orașe sunt pline ochi de shaormerii. Totuși, cine a fost cel care a adus pentru prima dată shaorma (nr. șaorma în lb. română) în țara noastră?

Părintele shaormei pe meleagurile mioritice este un libanez pe nume Nassar Ghaleb. Acesta a ajuns în România în 1979, în perioada studenției, pentru a urma medicina la facultatea din Iași. În anul 1991, la puțină vreme după Revoluție, libanezul a deschis primul fast-food oriental lângă Stadionul Ștefan cel Mare din Capitală.

Visul lui Nassar Ghaleb a fost să se lupte cu doner-ul turcesc, care invadase deja multe țări din Europa în acea perioadă. Produsul a avut succes și în câteva luni era coadă la fast-food-ul libanezului.  Ideea libanezului a fost preluată de comunitățile siriene, palestiniene și turcești din București care au contribuit și la perfecțiunea preparatului. Ulterior, Nassar Ghaleb a fondat prima fabrică de lipii din România.

Astăzi, Nassar Ghaleb deține mai multe afaceri printre care Restaurantul Soleta de lângă Plaja Modern din Constanța, restaurantul libanez din zona Dacia din Constanța, Comfort Suites, singurul hotel de 5 stele din Predeal sau Hotel Florida din Stațiunea Mamaia. Nassar Ghaleb mai este și proprietarul unei școli private.

Nassar Ghaleb

Șaorma românească, diferită de shaorma arăbească

În România, o șaorma este formată din lipie, carne de pui, de vită sau de miel, cartofi prăjiți, roșii, castraveți murați, varză și diferite sosuri. Produsul vândut pe piața de la noi este foarte diferit de cel arăbesc. O shaorma tradițională arăbească trebuie să conțină salată tabbouleh, vinete, salată fattoush. Cât despre sosuri, la arabi, toate sunt pe bază de năut.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce se întâmplă cu albinele bătrâne, „pensionarele” stupului? Ele nu sunt inutile nici în ultimele zile de viață
Ce se întâmplă cu albinele bătrâne, „pensionarele” stupului? Ele nu sunt inutile nici în ultimele zile de viață
Când o albină este bătrână, devine „pensionară” a stupului. După 6 săptămâni de viață, albinele lucrătoare, epuizate de zboruri, nu mai pot colecta nectar și trec la sarcini mai... citește tot
Papa Leon al XIV-lea seamănă leit cu Papa Leon al XIII-lea
Papa Leon al XIV-lea seamănă leit cu Papa Leon al XIII-lea
În istoria pontificală, rar se întâmplă ca doi papi, separați de generații, să fie comparați nu doar prin idei, ci și prin înfățișare. Totuși, odată cu alegerea recentă a Papei Leon... citește tot
De ce unii dintre japonezi dorm pe jos?
De ce unii dintre japonezi dorm pe jos?
Cultura japoneză este adesea fascinantă pentru restul lumii, plină de tradiții care au rezistat trecerii timpului. Una dintre cele mai interesante practici este aceea că mulți japonezi aleg să... citește tot