Ce meserii aveau scriitorii de altădată? Cu ce se ocupau aceștia?

26.04.2021
Ce meserii aveau scriitorii de altădată? Cu ce se ocupau aceștia?

Deveniți celebri datorită operelor pe care le-au scris, mulți dintre poeții și scriitorii români de odinioară nu și-au câștigat, însă, existența din scriitură, care a rămas la stadiul de pasiune.

De-a lungul timpului, unii dintre cei mai iubiți scriitori din țara noastră au avut de-a lungul timpului meserii dintre cele mai ciudate, la care puțini s-ar fi putut gândi.

Indiferent de pregătirea ori de aria lor de interes, unii scriitori s-au specializat în meserii pe care nici nu au apucat să le presteze, în timp ce alţii au lucrat în domenii care nu aveau nici o legătură cu activitatea literară.

Ce meserii aveau scriitorii de altădată?

Dintre toți acești maeștri ai penelului, poetul Tudor Arghezi a avut cele mai multe meserii. Pe vremea când era elev, el a câștigat bani dând meditații și, mai târziu, din postura de custode la o expoziție de pictură. La vârsta de 18 ani a fost nevoit să se angajeze ca tehnician laborant în cadrul fabricii de zahăr Chitila, unde a lucrat timp de doi ani.

Mai târziu, după cum scrie adevărul.ro, Tudor Arghezi devine novice la Mănăstirea Cernica şi diacon la Mitropolia Ungrovlahiei. După patru ani în straie mănăstireşti, Arghezi decide să plece din țară și ajunge la Paris, iar mai apoi, la Geneva, unde își câştigă existenţa ca bijutier şi ceasornicar. Și-a mai încercat norocul la Londra, pentru a învăţa limba engleză, și în Italia, unde a avut câteva job-uri prost plătite. Arghezi revine în ţară și se angajează ca ziarist.

Mari scriitori pasionați de teatru

Înainte să devină poet, Mihai Eminescu a avut ca pasiune teatrul, acesta fiind și motivul pentru care printre primele meserii pe care le-a avut a fost și cea de sufleur pentru trupa de teatru Fanny Tardini-Vlădicescu. Cel mai mare poet al neamului a mai lucrat ca bibliotecar și copist, iar după ce și-a terminat studiile superioare, la Viena și la Berlin, a revenit în țară și a mai muncit ca publicist, revizor școlar, director al Bibliotecii Centrale din Iaşi şi profesor la Institutul Academic.

Mihai Eminescu

Eminescu nu a fost singurul pasionat de teatru. Ioan Luca Caragiale a încercat la rândul său să facă o meserie din pasiunea pentru domeniul teatrului. El a urmat cursuri de declamație și mimică la Conservatorul din București. Apoi, s-a angajat la Teatrul Național din București ca sufleur și copist, această din urmă meserie având-o şi la Tribunalul Prahova. De asemenea, Caragiale a mai lucrat ca revizor școlar și funcționar la Regia Monopolurilor. După ce scrie unele dintre cele mai cunoscute piese de teatru din literatura română, este numit director general al teatrelor.

Absolvent al Seminarului Teologic de la Socola, Ion Creangă profesează ca învățător la Școala primară nr. 1 din Iași. Timp de 12 ani este dascăl și diacon în unele biserici din același oraș, însă este exclus din rândurile bisericii acuzat că a frecventat teatrul, rămânând doar învăţător. După ce a rămas şi fără această slujbă şi-a câştigat existenţa ca mandatar al unui debit de tutun. El a scris manuale şcolare şi este autorul unui Abecedar intitulat „Metodă nouă de scriere şi citire”.

Liviu Rebreanu, atras de medicină

Deși atras de medicină, Liviu Rebreanu a urmat cursurile Academiei Militare „Ludoviceum” din Budapesta şi a devenit sublocotenent într-un regiment al armatei austro-ungare. A lucrat apoi ca ajutor de notar și funcţionar de primărie în primăriile din două sate bistrițene.

Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu

Există și cazuri de avocați care nu au profesat însă niciodată, deși au absolvit cursuri de drept și s-au pregătit pentru a urma această meserie. George Topârceanu a lucrat ca funcționar la Casa Bisericii, s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care a abandonat-o în favoarea celei de Litere. În schimb, George Bacovia, deși și-a plătit cotizațiile la baroul din Bacău, nu a profesat niciodată ca avocat, ci a lucrat ca suplinitor, șef de birou, ajutor de contabil, copist sau referent bibliotecar.

Lucian Blaga a urmat o carieră diplomatică, ocupând succesiv posturi de ataşat cultural şi de consilier de presă la legaţiile României din Varşovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. De asemenea, el a mai ocupat timp de un an funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerul de Externe.

Lucian Blaga

Ultimul, dar nu cel din urmă, Nicolae Iorga a fost preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Senatului, ministru şi, pentru o perioadă scurtă, chiar prim-ministru.

Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
Lidl și Kaufland NU sunt concurenți! Supermarketurile au același patron
Lidl și Kaufland NU sunt concurenți! Supermarketurile au același patron
România a devenit o țară democratică după căderea comunismului, în anul 1989. Totodată, economia de piață s-a transformat într-una liberă și și-au făcut apariția tot felul de... citește tot
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Anul 2022 a fost unul plin de evenimente la nivel global. Drept urmare, românii au căutat informații pe Google despre lucrurile care au marcat omenirea. La începutul anului trecut lumea a fost... citește tot
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă contra francezilor!
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă ...
Unele dintre cele mai de succes victorii românești pe câmpul de luptă au avut loc în timpul Primului Război Mondial. Unele dintre momentele remarcabile rămân bătălile de la Mărăști,... citește tot