În luna februarie a anului 2022, Rusia a invadat Ucraina, marcând o escaladare abruptă a războiului ruso-ucrainean, care începuse în 2014. Vladimir Putin a anunțat o „operațiune militară specială” pentru „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Câteva minute mai târziu, rachete și raiduri aeriene au lovit întreaga Ucraină, inclusiv capitala Kiev. Țările Occidentale și-au declarat în repetate rânduri susținerea pentru Ucraina și au ajutat cu armament de ultimă generație armata Ucrainei.
Pentru a sprijini războiul contra Rusiei, niște tineri au pus la cale un site intitulat theboomboard.com. Aici, oricine își dorește poate dona diverse sume armatei ucrainene, dimpreună cu un mesaj ce va fi scris ori pictat pe obuzele ce urmează a fi „livrate” rușilor. Mai mult, doritorii pot alege și tipul de obuz ce se dorește a fi „livrat”.
Se pare că un român care nu a uitat ce ne-au făcut rușii în timpul Primului Război Mondial a trimis un mesaj clar în limba engleză: „Unde e aurul nostru, c******r?”. Românul face referire la tezaurul României pe care rușii nu ni l-au înapoiat niciodată în întregime.
În luna august a anului 1916, în plin conflict european, România luase decizia intrării în Primul Război Mondial, alături de Antantă (Franța, Imperiul Britanic și Impreiul Rus). Trupele germane, austro-ungare și bulgare au preluat inițiativa ocupând în toamna aceluiași an Dobrogea, Oltenia și Muntenia. Conducerea României a fost nevoită să mute capitala țării de la București la Iași și să organizeze rezistența în fața invadatorilor în Moldova.
Astfel, în luna noiembrie a anului 1916, s-a decis și mutarea sediului Băncii Naționale a României. Cu această ocazie și tezaurul a fost transportat la Iași. Era vorba la acea vreme despre 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur și 2,4 tone de lingouri de aur). Oamenii politici ai vremii au luat în calcul mutarea tezaurului în Rusia, cu atât mai mult cu cât Banca Națională a Franței luase o decizie similară și mutase tezaurul în Statele Unite ale Americii.
Emil Costinescu, ministrul de finanțe al vremii, luase în calcul și Londra ca destinație, dar considera că drumul ar fi prea lung și prea periculos. În plus, submarinele germane puteau oricând intercepta transportul. Astfel, Moscova a fost orașul ales drept destinație pentru tezaurul românesc.
Tezaurul a fost dus la Kremlin în două etape: între 12 și 14 decembrie 1916 (17 vagoane de aur) și între 23 și 27 iulie 1917 (24 de vagoane de aur). După finele războiului, tezaurul a rămas la Moscova. Lenin a fost cel care a decis sechestrarea tezaurului.
Foto: Pexels.com
