Cât aur a dus România la Moscova? Cât ar valora aurul de la ruși astăzi? Ce voiau rușii în schimbul tezaurului?

Una dintre cele mai mari pierderi de ordin material suferite în istoria României este, cu siguranță, tezaurul de la Moscova care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. Cât valorează astăzi acest tezaur? 

Cât aur a dus România la Moscova?

În august 1916, România luase decizia intrării în Primul Război Mondial, alături de Antantă (Franța, Imperiul Britanic și Impreiul Rus). Trupele germane, austro-ungare și bulgare au preluat inițiativa ocupând în toamna aceluiași an Dobrogea, Oltenia și Muntenia. Conducerea României a fost nevoită să mute capitala țării de la București la Iași și să organizeze rezistența în fața invadatorilor în Moldova.

Astfel, în luna noiembrie a anului 1916, s-a decis și mutarea sediului Băncii Naționale a României. Cu această ocazie și tezaurul a fost transportat la Iași. Era vorba la acea vreme despre 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur și 2,4 tone de lingouri de aur). Oamenii politici ai vremii au luat în calcul mutarea tezaurului în Rusia, cu atât mai mult cu cât Banca Națională a Franței luase o decizie similară și mutase tezaurul în Statele Unite ale Americii.

Site-ul shtiu.ro îți prezintă o serie de curiozități despre tezaurul de la Moscova:

• 41 de vagoane de aur au ajuns în 1916 la Moscova. Primul transport de 17 vagoane a plecat în 1916 și cel de-al doilea transport cu 24 de vagoane a plecat în 1917;
• Al doilea transport a fost de aproape 10 ori mai mare decât primul;
• Mănăstirile au fost golite de averile lor și toate obiectele valoroase au fost trimise la Moscova;
• Lenin a fost cel care a decis sechestrarea tezaurului;
• România a fost singurul caz care a depus tezaurul cu acte în regulă și a rămas fără aur;
• Tezaurul a fost depozitat în Sala Armelor de la Kremlin;
• În contract era specificat că tezaurul va fi returnat după închierea ostilităților;
• Inclusiv bijuteriile Reginei Maria au fost trimise la Moscova. Acestea au fost recuperate ulterior;
• În anii ’20, sovieticii au propus românilor o tranzacție: Basarabia în schimbul tezaurului. Guvernul liberal al lui Brătianu a respins o astfel de abordare;
• În 1956, Rusia a restituiat o mică parte din tezaur. Printre acestea, se numără și Tezaurul de la Pietroasa.
• Prima vizită oficială a lui Ceaușescu în calitate de șef de stat a fost făcută la Moscova. Aici, președintele României a ridicat problema tezaurului, dar nu a primit un răspuns favorabil. „Nu-i nimic, nu ne înțelegem acum, dar problema rămâne!”, ar fi încheiat Ceaușescu discuția.

Cât ar valora aurul de la ruși astăzi?

Astăzi, tezaurul României ar valora câteva miliarde de euro. Nu se știe dacă nu cumva rușii, aflați într-o nevoie stringentă de lichidități la începutul anilor ’20, au început să vândă aur pe piețele internaționale. Specialiștii susțin că aur românesc din tezaur ar fi apărut în perioada interbelică în țările scandinave, în Franța și în Marea Britanie. Dacă România și-ar lua aurul înapoi, țara noastră și-ar dubla rezerva de aur.

Deși evenimentul a avut loc în urmă cu mai bine de 100 de ani, tezaurul rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.