Cine a descoperit „Cloșca cu puii de aur” și cine a tăiat tezaurul în bucăți cu un topor? „Copiii din sat se jucau cu pietrele semiprețioase țintar”

21.06.2020
Cine a descoperit „Cloșca cu puii de aur” și cine a tăiat tezaurul în bucăți cu un topor? „Copiii din sat se jucau cu pietrele semiprețioase țintar”

„Cloșca cu puii de aur” este astăzi unul dintre cele mai importante tezaure arheologice descoperite vreodată în țara noastră. Tezaurul descoperit în anul 1837, în localitatea Pietroasele din județul Buzău, are o poveste de-a dreptul interesantă.

Povestea tezaurului „Cloșca cu puii de aur”

În primăvara anului 1837, Ion Lemnaru şi Stan Avram, socrul său, efectuau lucrări de extragere a pietrei din zonă. La un moment dat, cei doi au descoperit un tezaur compus din 22 de piese de aur, unul dintre cele mai importante tezaure aparţinând epocii migraţiilor de pe teritoriul Europei. Ce greutate aveau piesele? Aproximativ 40 de kilograme de aur.

”Uimiţi şi speriaţi de minunăţia ce le-a căzut în mână, cei doi au învelit obiectele într-un pulover, le-au ascuns în coşul carului şi în amurg, apucând cu fereală pe uliţa dintre grădini, duc şi ascund comoara în podul casei lui Stan Avram. Aici au păstrat-o un an, fără să-i cunoască adevărata valoare; sau neîndrăznind să o recunoască. Nici nu-şi închipuiau ce vor pătimi”, scrie istoricul Marius Constantinescu în lucrarea ”Tezaurul de la Pietroasa – Cloşca cu puii de aur. Cercetări noi”

Timp de un an, cei doi reușesc să țină ascunsă comoara în casa lor din localitatea Pietroasele. Încercările lor de a vinde aurul erau anevoioase, întrucât autoritățile ar fi putut intra oricând pe fir.

Astfel, într-un anumit moment, la puțină vreme de la descoperierea pieselor de aur, cei doi îl cunosc pe Anastase Verusi, antreprenor albanez care se arată dispus să cumpere tezaurul. În schimbul a 4000 de piaştri, albanezul cumpără cele 22 de piese de aur. Pentru a le transporta şi ascunde mai uşor, Verusi alege să deformeze majoritatea obiectelor, iar tava mare o taie în patru cu un topor.

„Multe dintre pietrele semipreţioase care împodobeau fibulele şi coşuleţele se risipesc pe jos, fiind ulterior luate de copiii din sat şi folosite la jocul de ţintar”, se arată pe site-ul peurmeletezauruluicloscacupuiideaur.ro. Albanezul socotea pietrele fără valoare.

Gheorghe Frunză-Verde, un localnic din Pietroasa, află despre tezaur și îi denunță pe descoperitori și pe albanez autorităților.

Autoritățile acelor timpuri deschid o anchetă și reușesc să recupereze 12 obiecte, cele care sunt și astăzi expuse la Muzeul Național de Istorie a României în greutate de 19,919 kg. Restul pieselor nu au mai fost găsite de către autorităţi și, cel mai probabil, au fost topite în cele trei luni de zile cât s-au aflat în posesia albanezului Verusi.

Ce au pățit vinovații?

Procesul intentat descoperitorilor tezaurului, Stan Avram și Ion Lemnaru, complicilor care i-au ajutat să-l ascundă, și albanezului nu are efectul scontat. În timpul procesului care durează câțiva ani, Stan Avram și Ion Lemnaru mor în arest din cauza condițiilor dificile și a pedepselor la care erau supuși. Albanezul este achitat și i se restituie suma de 4000 piaștri.

Tezaurul a stat ani buni în Rusia

În condițiile iminentei ocupări a Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial, Guvernul României a hotărât ca Tezaurul României să fie transportat pentru păstrare sigură la Moscova, în timpul Marelui Război. Întreg Tezaurul de la Pietroasa a fost trimis în decembrie 1916 la Moscova pentru păstrare, el făcând parte din Tezaurul României. Tezaurul de la Pietroasa a fost restituit integral abia în anul 1956, an în care s-a organizat la București la Muzeul de Artă al Republicii o mare expoziție de prezentare, deschisă de Ziua Republicii – 23 august 1956.

Acesta este locul unde a fost descoperit tezaurul
Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Anul 2022 a fost unul plin de evenimente la nivel global. Drept urmare, românii au căutat informații pe Google despre lucrurile care au marcat omenirea. La începutul anului trecut lumea a fost... citește tot
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă contra francezilor!
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă ...
Unele dintre cele mai de succes victorii românești pe câmpul de luptă au avut loc în timpul Primului Război Mondial. Unele dintre momentele remarcabile rămân bătălile de la Mărăști,... citește tot
Șapte motive pentru care Teambuilding este un film slab
Șapte motive pentru care Teambuilding este un film slab
Filmul Teambuilding a fost lansat recent pe Netflix și, potrivit platformei cinematografice, a fost vizionat intens de români. Surprinzător sau nu creația artistică nu a avut același succes în... citește tot