Cât de trist era George Bacovia? A scris și poezii vesele?

18.10.2021
Cât de trist era George Bacovia? A scris și poezii vesele?

Literatura românească este bogată în opere de artă. Multe dintre poeziile lui Eminescu, Coșbuc sau Nichita Stănescu sunt adevărate capodopere. Însă, când vine vorba despre creații triste, George Bacovia ocupă un loc fruntaș. Totuși, de ce era atât de trist Bacovia? Care erau tristețile pe care poetul le transmitea prin creațiile sale?

Orice specialist în literatură ar spune fără doar și poate că Bacovia a fost, de departe, „cel mai trist poet român”. George Bacovia, pe numele sau real George Vasiliu, s-a născut în 1881. Acesta a venit pe lume într-o familie înstărită.

Primele semne ale depresiei bacoviene apar în perioada liceului, atunci când poetul scrie poemul „Liceu”. Acesta nu se ferește să numească instituția „cimitir al tinereții mele”.

„Anii de liceu nu mi-au părut prea fericiţi. Era prea multă asprime în şcoală şi prea puţină înţelegere”, avea să povestească ulterior poetul moldovean.

Odată ajuns în București, Bacovia se înscrie la Facultatea de Drept pe care o termină cu greu. Acesta evită să socializeze prea mult și se retrage în scris.

„Trăind izolat, neputând comunica prea mult cu oamenii, stau de vorbă adesea cu mine însumi, fac muzică şi când găsesc ceva interesant, iau note pentru a mi le reciti mai târziu”, se caracteriza Bacovia.

Internat la Sanatoriul de boli nervoase din Bucureşti

La vârsta de 33 de ani, artistul este internat la Sanatoriul de boli nervoase din Bucureşti. La 47 la Clinica de neuropsihiatrie Colentina, iar la 59 de primăveri la Clinica de neuro-psihiatrie a Spitalului Central din Bucureşti.

Deși și-a plătit cotizațiile la baroul din Bacău, nu a profesat niciodată ca avocat, ci a lucrat ca suplinitor, șef de birou, ajutor de contabil, copist, profesor de desen sau referent bibliotecar.

Au fost oameni care au afirmat că nu l-au văzut niciodată pe Bacovia vesel, deși au petrecut timp bun în preajma lor. Maximilian Vasiliu, nepotul din partea fratelui, a povestit conform adevarul.ro: „Nu l-am văzut niciodată pe Iorgu vesel, destins decât foarte rar şi nici atunci nu se putea spune că era cu adevărat vesel, ci oarecum dispus să spună câteva cuvinte, atunci când avea posibilitatea de a bea un pahar de vin. Pentru vinul bun avea un respect deosebit”

Acesta a adăugat: „Era slab de tot şi avea întipărită pe figură o adâncă tristeţe pe care până şi un copil ca mine o vedea. Trăia o perioadă de claustrare aproape totală, în micul său iatac din casa părintească. Sta zile întregi fără să scoată un cuvânt. Numai ţigările, fumate una după alta, păreu că-i alină întrucâtva amarul zilelor care treceau uniform. Era privit de familie cu multă compasiune. Noi, nepoţii, nu îndrăzneam niciodată să-i adresăm vreun cuvânt”.

Totuși, iubea Bacovia viața? Iubea Bacovia oamenii? Poetul, considerat un reprezentant al simbolismului în România, zicea că da, deși acest lucru nu se vedea din exterior.

„Unii dintre prietenii mei îmi spun că sunt inadaptabil, că fug de oameni. Este o exagerare. Iubesc oamenii şi îi privesc cu interes prin geamul din faţa casei mele… Evit oamenii pentru că persoana mea ar aduce un fel de umbrire peste veselia lor spontană. Îi respect prea mult ca să le aduc vreo supărare”.

„A scris Bacovia și poezii vesele?”, se întreabă, pe bună dreptate, mulți dintre elevi. Deși în timpul vieții au fost publicate 10 volume de poezii și alte câteva după moartea sa, cu greu se poate găsi o operă din cale afară de veselă, animată. Totuși, există și creații, așa cum este poezia „Noapte de vară” care îi aparțin lui Bacovia și nu transmit deloc tristețe.

Noapte de vară

Noaptea-ncet, ticnit se lasă –
Poezie, sau destin –
Luna urcă, somnoroasă, –
Vino, vin!

Este linişte, răcoare,
Codrul e de farmec plin –
Pe sub teii încă-n floare, –
Poezie, sau destin.

În suavele parfume
Poezie, sau destin –
Ori pe unde-ai fi în lume, –
Vino, vin!

Îngerii deasupra noastră
Vor cânta un imn divin –
Ah, ce clară noapte-albastră, –
Poezie, sau destin.

Distribuie acest articol:
Tags:
Cele mai noi articole
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Au trecut mai bine de 500 de ani de când domnitorul Ștefan cel Mare a condus cu mână de fier destinele Moldovei. Ștefan cel Mare a avut cea mai lungă domnie din perioada medievală din Țările... citește tot
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, titrau ziarele vremii
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, ...
Trăim zile caniculare în care temperatura coboară cu greu sub 35 de grade la miezul zilei. Pentru a minimiza gravitatea valurilor de căldură asociate cu încălzirea globală, mulți internauți... citește tot
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Trebuie să fi fost o persoană importantă pentru ca o țară să-ți poarte numele. Dar, ce părere aveți despre un om al cărui nume este purtat de două state diferite. Este vorba despre Simon... citește tot