Dacă ai o reacție neplăcută de fiecare dată când mănânci un anumit aliment, te poți întreba dacă ai o anumită formă de sensibilitate alimentară. Dar care este diferența dintre o alergie și o intoleranță? Cum poți identifica de care dintre ele ai putea suferi?
Este firesc să existe confuzie, deoarece aceste afecțiuni se prezintă în moduri similare. Alergiile alimentare și intoleranțele alimentare pot apărea ca răspuns la aceiași factori declanșatori alimentari și ambele produc simptome similare, cum ar fi crampe stomacale, diaree și erupții cutanate. Dar mecanismele care stau la baza acestor afecțiuni nu ar putea fi mai diferite, iar obținerea unui diagnostic corect este esențială pentru a primi tratamentul potrivit.
Potrivit Academiei Americane de Alergologie, Astm și Imunologie, o alergie alimentară este o afecțiune cronică care implică o reacție anormală la o substanță în mod normal inofensivă. Sistemul imunitar vede alergenul ca pe un invadator și inițiază o reacție în lanț pentru a-l „neutraliza”.
Acesta determină celulele albe din sânge să producă ceea ce se numește anticorpi IgE, care se atașează la celulele din corpul nostru, provocând o eliberare de substanțe chimice puternice. Una dintre aceste substanțe chimice se numește histamină.
Atunci când nivelul acestor substanțe chimice începe să crească rapid, ne confruntăm cu o serie de simptome neplăcute sau chiar periculoase. Printre semnele obișnuite se numără mâncărimi la nivelul nasului, al cerului gurii, al gâtului și al ochilor, curgerea nasului și lăcrimarea ochilor. Alergiile alimentare se pot prezenta și ele cu vărsături, diaree și probleme respiratorii imediat după ingerarea unei substanțe.
În cazuri severe, o persoană afectată poate intra în șoc anafilactic. Aceasta este o afecțiune care poate pune viața în pericol și care poate fi vindecată cu o injecție imediată a unui medicament numit epinefrină.
Conform unei analize din Clinical Reviews in Allergy & Immunology, există trei tipuri de alergii alimentare: igE mediate, mixte și non-IgE mediate. Acestea prezintă simptome diferite și necesită teste de diagnosticare diferite. Alergia alimentară mediată non-IgE include o gamă largă de boli, cum ar fi eczema atopică, inflamația tractului digestiv, esofagita și boala celiacă. Simptomele încep de obicei să apară de timpuriu, cercetătorii sugerând că până la 20% dintre sugari pot suferi de una dintre aceste afecțiuni. Cele mai frecvente alergii alimentare la copii includ laptele, oul, soia, grâul, arahidele, nucile, peștele și crustaceele. Alergiile la lapte și ouă sunt de obicei depășite, dar alergiile la nuci tind să persiste.
Potrivit Academiei Americane de Alergologie, Astm și Imunologie, o intoleranță alimentară apare atunci când o persoană are dificultăți în digerarea unui anumit aliment. Acest lucru poate duce la simptome precum gaze intestinale, dureri abdominale sau diaree.
Oamenii de știință indică drept cauze potențiale ale acestei afecțiuni cronice efectele farmacologice ale componentelor alimentare, sensibilitatea la gluten non-celiacă sau defectele enzimatice. Există, de asemenea, o înțelegere din ce în ce mai bună a rolului pe care îl pot juca carbohidrații fermentabili cu lanț scurt (FODMAP) în declanșarea simptomelor. Intoleranțele alimentare sunt în mod obișnuit legate de sindromul colonului iritabil, dar, așa cum subliniază oamenii de știință de la Nutrition Journal, nu există dovezi concludente că acesta este cazul.
Cele mai frecvente trei intoleranțe alimentare sunt intoleranța la lactoză (un tip de zahăr care se găsește în produsele lactate), intoleranța la cazeină (un tip de proteină care se găsește în produsele lactate) și intoleranța la gluten (un tip de proteină care se găsește în cereale cum ar fi grâul, secara și orzul).
Sensibilitățile alimentare cuprind simptome neplăcute care apar în mod obișnuit după ce sunt mâncate anumite alimente, dar nu sunt legate de intoleranțele alimentare, alergiile alimentare sau boala celiacă. Există o mulțime de controverse în jurul acestor afecțiuni, deoarece nu se cunosc prea multe despre originile lor. Se pare că expunerea la anumite alimente poate declanșa o reacție imunitară puternică non-alergică care, la rândul ei, generează simptome precum dureri articulare, dureri de stomac, oboseală, erupții cutanate și ceață cerebrală. Aceste simptome nu pun viața în pericol, dar pot afecta semnificativ calitatea vieții, scrie Live Science.
Sensibilitatea alimentară nu este o afecțiune permanentă și se poate diminua după un anumit timp. S-a sugerat că reducerea sau creșterea simptomelor se poate datora schimbărilor în funcționarea sistemului nostru imunitar sau în compoziția bacteriilor intestinale.
Foto: Depositphotos.com
