Creierul funcționează ca un adevărat computer. Acesta prelucrează informațiile pe care le primește de la simțuri și organism, iar după aceea trimite înapoi mesaje către corp. Creierul este... citește tot
Burebista (82 î.Hr. – 44 î.Hr.) a fost primul rege trac care a reușit să unifice toate triburile Regatului Dac, punând bazele a ceea ce va fi cunoscut mai târziu drept Statul Dac.
Potrivit lui Strabon, un istoric și geograf grec contemporan cu Burebista, el a fost un mare lider politic și militar, care „și-a condus poporul, epuizat de războaie frecvente, și l-a ajutat să crească cu exerciții militare, abținerea de la vin și ascultarea de comenzi și în câțiva ani a construit un stat care a supus majoritatea triburilor și populației vecine, devenind de temut chiar și de romani”, scrie Adevărul.
Se știe că Burebista a reușit să unifice toate triburile, unele pe cale amiabilă și altele prin forță, convins că doar așa se putea apăra de raiduri și invazii. Cu toate acestea, adevăratele provocări au fost menținerea ordinii și împiedicarea destrămării statului.
În timpul domniei sale, Burebista nu și-a luat toate deciziile singur, ci cu ajutorul consilierului său de încredere, marele preot Deceneu.
Una dintre cele mai cunoscute povești care vorbește despre relația apropiată din Burebista și Deceneu este „reforma vinului”. Izvoarele istorice consemnează că Burebista ar fi ordonat arderea podgoriilor dacice, sfătuit fiind de Deceneus.
Potrivit istoricilor vremii, Tracia (regiunea care include si Dacia), era o regiune viticolă cunoscută, motivul principal pentru a fi considerat de folclor și locul de naștere al zeului vinului, Dionysos.
Chiar și Platon, într-una dintre lucrările sale, menționează că tracilor le plăcea vinul curat, nediluat cu apă, iar unii dintre ei își stropeau hainele susținând că acest ritual le aduce frumusețe și fericire.
Din cauza acestor obiceiuri, Burebista ar fi fost împins să le interzică dacilor să bea vin, ba mai mult decât atât, să dea foc podgoriilor regiunii. De asemenea, conducătorul Daciei ar fi vrut ca ostașii săi să rămână sănătoși, treji și extrem de vigilenți. Pentru că aceștia ar fi încălcat regula dictată, Burebista a decis arderea viilor.
Cu toate acestea, istoricii români susțin că această temă, a arderii viilor, este o legendă și singura realitate este teoria abstinenței dacilor față de vin.
„Sunt convins că Burebista a dat ordin să se scoată viile, dar acelea bătrâne, pentru a fi înlocuite cu vii tinere, să fie mai productive. Se ştie că romanii s-au minunat de viile pe care le-au găsit aici şi de licoarea plină de har. Burebista şi-a îndemnat poporul la abstinenţă, dar nu a avut o putere reală în tot teritoriul pentru a-şi impune punctul de vedere. De altfel, a şi murit în anul 44 î.Hr în urma unui complot”, a declarat istoricul Florinel Agafiţei pentru Adevărul.
