Toate teritoriile stăpânite de Imperiul Roman au cunoscut o dezvoltare accentuată și astăzi sunt țări extrem de dezvoltate. Poate că acesta ar fi putut fi și cazul Țărilor Române dacă retragerea romană nu ar fi avut loc în anul 256.
Dacia a fost o provincie romană după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman sub conducerea lui Traian în 106. Timp de 165 de ani, până în 271, Dacia a fost provincie romană, în ciuda faptului că acest teritoriu nu fusese complet cucerit. Provincia romană Dacia își avea hotare: spre apus Tisa, spre nord munții Carpați, în sud Dunărea, iar spre răsărit râul Hierosos. Crișana, Muntenia, Maramureș, Bucovina, Basarabia și Moldova erau locuite de dacii liberi. În această perioadă de 165 de ani, deseori a avut loc revolte împotriva stăpânirii romane în interiorul provinciei, astfel că ocupația romană nu a fost deloc ușoară.
Cucerirea Daciei de către romani a avut la bază motive de natură strategică, politică şi economică. Dacii au reprezentat o amenințare continuă pentru romani. În plus, aurul dacic era renumit în această parte a Europei și era o tentație pentru generalii romani.
“Geții (dacii) pe care i-am învins erau cei mai valoroși războinici din lume, nu numai datorită tăriei trupului lor, dar și datorită doctrinei pe care o dețin de la slăvitul lor Zamolxis. Convinși că ei nu mor nicidecum, doar că își schimbă locul de ședere, ei sunt mai degrabă dispuși să înfrunte moartea decât alții călătoriile” (Împăratul Traian)
În perioada 101-102 d Hr şi 105-106 d Hr, au avut loc două războaie sângeroase între legiunile romane ale împăratului Traian şi triburile dacilor conduse de regele Decebal care s-au încheiat cu victoria romanilor. Un mod ingenios pentru Traian de a-și asigura la Roma faima de care avea atât de multă nevoie, notează publicația adevarul.ro.
Retragerea armatei și administrației din Dacia a avut loc în anul 271, în timpul domniei împăratului Aurelian (270-275). Totuși, alte izvoare istorice vorbesc de o retragere în două etape: prima în domnia lui Gallienus (218-268) şi a doua în domnia lui Aurelianus, scrie historia.ro.
Acest lucru s-a făcut în primul rând pentru că teritoriul era tot mai dificil de apărat din pricina atacurilor popoarelor migratoare. Pentru a nu ştirbi prea mult prestigiul Imperiului Roman, împăratul Aurelianus creează la sud de Dunăre provinciile Dacia Ripensis şi Dacia Mediterranea care menţin, cel puţin teoretic, aparenţa integrităţii imperiului.
Împăratul Aurelian şi-a dat seama că nu va mai putea menţine pentru mult timp controlul provinciei, astfel încât a luat legătura cu goţii şi le-a cedat Dacia ca “federaţi”. Asta însemna că goţii deveneau aliaţi ai Imperiului Roman fiind astfel obligaţi ca să nu-l mai atace, ba chiar să-i dea ajutor împotriva altor năvălitori.
Foto: pressone.ro
