Politica internațională este complicată, iar acest lucru a dovedit-o istoria și conflictele dintre state. Pentru că istoria omenirii este plină de ideologii diferite și conflicte militare, anumite relații bilaterale se dovedesc a fi dificile și ar putea escalada oricând. Cunoaștem exemplul Insulei Coreea, a Rusiei și Ucrainei, însă un conflict ideologic mai de amploare pare să nu ia sfârșit. Protagoniști? Două țări aflate la o distanță de peste 10.000 de km. De ce Iran și SUA se urăsc reciproc?
La nivel internațional există câteva state care au statut de țară cu bombe nucleare. În Europa, jucătorii care au capacitatea de a realiza și deține focoase sunt Franța și Marea Britanie. Împreună dețin peste 515 astfel de bombe, pregătite pentru a fi lansate în cazul unui conflict armat major. Numărul este infim pe lângă cel al Federației Rusiei, a doua cea mai mare putere militară a lumii, cu o dotare de 5.977 de bombe nucleare.
Asia este continentul cel mai mare de pe suprafața Terrei, locul unde se găsește cea mai mare populație a lumii, diversitatea culturală și economică fiind vastă. Actorii militari importanți ai continentului sunt China, India, Coreea de Nord, dar și Pakistan sau Iran. Dintre aceștia, regimul de la Phenian pare a fi cel mai problematic, având numeroase exerciții militare neautorizate la nivel internațional.
Pe de altă parte, Iranul reprezintă un stat care pare să sperie chiar și Pentagonul. Regimul de la Teheran este bogat în resursa naturală cea mai importantă în realizarea bombelor nucleare, uraniul. După ce SUA s-a retras din acordul nuclear din anul 2015, Iranul și-a crescut depozitarea cu uraniu, lucru care pune în alertă comunitatea internațională.
„Iranul are mijloacele tehnice de a produce o bombă nucleară, însă Iranul nu a luat deocamdată vreo decizie de a construi așa ceva”, a declarat un consilier al ayatollahului Ali Khamenei.
Conform spuselor autorităților statului musulman, Iranul folosește producția de uraniu doar pentru scopuri civile, pentru sectorul energetic. Prin aceste acțiuni, relațiile bilaterale cu SUA au devenit și mai tensionate. Israel, stat vecin și care nu este recunoscut de Teheran a spus că va ataca orice amplasare nucleară a țării în cazul în care diplomația eșuează.
SUA reprezintă cea mai mare putere economică și militară a lunii, iar în același timp este o democrație funcțională în care conducerea este aleasă prin vot direct. La polul opus, Iranul este o republică islamică, în care poporul se luptă pentru democrație. De la înlăturarea șahului, țara se află la conducerea unui lider suprem care supraveghează și decide toate aspectele vieții.
Relațiile bilaterale sunt în divergență de peste 40 ani și nu par să existe vreo îmbunătățire. Dinn anul 1980, nu mai există relații diplomatice, Pakistan servind ca stat observator.
Nord-Vestul Iranului era linia trasată pe munții dintre Vest și Est, între Statele Unite și Uniunea Sovietică. – explică Anoush Ehteshami, profesor de relații internaționale la Universitatea din Durham.
În timpul în care Iranul era condus de Șah, SUA a sponsorizat cu sume importante regimul de la Teheran. Protestele în masă care au izbucnit Revoluția din 1979 a avut ca rezultat fuga conducătorului în America, iar Iranul a intrat în era republicii islamice.
Punctul de cotitură în relațiile dintre state au fost înaintea evenimentelor din 11 septembrie 2001. La ambasada SUA, 400 de studenți au luat ostatici peste 50 de persoane din cadrul diplomatic. Aceștia au cerut întoarcerea șahului pentru a fi judecat în statul de drept.
În timpul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă, SUA a ieșit din acordul nuclear pe care Barack Obama l-a realizat cu câțiva ani în urmă. Acest lucru i-a permis Teheranului să aibă acces la o cantitate mare de uraniu, pe care l-ar fi putut folosi pentru armament.
Foto: Depositphotos.com
