Una despre poveștile care au ținut românii ani de-a rândul cu sufletul la gură a fost ce s-ar fi întâmplat la Maglavit, în vara anului 1935 când, se spune, că un cioban ar fi vorbit cu Dumnezeu. Chiar l-a văzut ciobanul Petrache Lupu pe Dumnezeu sau totul a fost o escrocherie?
În vara anului 1935, Petrache Lupu, un cioban cu un handicap de vorbire, din Maglavit, localitate de lângă Calafat, a pretins că i s-a arătat Dumnezeu. Ba mai mult, păstorul susținea la vremea respectivă că a și vorbit cu Dumnezeu. În mod hilar, după întâlnirea fabuloasă, ciobanul a început să vorbească corect, deși timp de 28 de ani s-a confruntat cu un defect de vorbire.
Petrache Lupu susținea că trei vineri consecutiv, în zilele de 31 mai, 7 şi 14 iunie 1935 i s-a arătat Dumnezeu. Apariţia ar fi fost de forma unui moş care plutea pe deasupra pământului. Dumnezeu i-ar fi spus ciobanului să le transmită oamenilor să respecte zilele de sărbători și să postească miercurea și vinerea, în caz contrar „are să le rupă muncile”. Petrache Lupu a ținut cont de cuvântul Domnului și, deși inițial nu era un habotnic, a început să-i îndemne pe oameni să vină la biserică și să se roage lui Dumnezeu.
În locul unde a avut loc prima apariție, Petrache Lupu a săpat o fântână alături de care a ridicat o cruce din lemn. Astfel, pășunea unde s-ar fi arătat Dumnezeu a devenit loc de pelerinaj și apa fântânii a devenit „făcătoare de minuni”.
Ce i-a spus Arsenie Boca lui Ceaușescu când dictatorul l-a întrebat: „Popo, când am să mor?”
Ulterior, Petrache Lupu își ia în serios rolul de vindecător și a început să atingă oamenii veniţi să se vindece trupeşte, sufleteşte, sau numai să se roage. Iar aceştia din urmă se simțeau vindecaţi complet.
„A fost destul câteva vindecări de bolnavi pentru ca tot acest lucru să ia aspectul unei opere Dumnezeieşti şi pentru care numele Sfântului de la Maglavit să se răspândească cu iuţeala fulgerului”, avea să specifice într-un raport întocmit în 1935 comisarul Asterian de la Brigada Mobilă.
Între 1935 și 1938 peste 2.000.000 de oameni au venit în pelerinaj la Maglavit, iar trenurile plecau pline din București în direcția Maclavit.
Cu toate că au trecut mai bine de nouă decenii de atunci, minunea de la Magalavit rămâne cel mai cunoscut caz de teofanie (formă de apariție a unei Divinități în fața oamenilor) de pe teritoriul României.
