E adevărat că Brâncuși a fost confundat cu un cerșetor? Ce a făcut artistul cu monedele primite?

16.09.2019
E adevărat că Brâncuși a fost confundat cu un cerșetor? Ce a făcut artistul cu monedele primite?

Sculptorul Constantin Brâncuși este, de departe, unul dintre cei mai cunoscuți români în întreaga lume. Pentru că provenea dintr-o țară săracă, unde artiștii nu erau apreciați, sculptorul a plecat pe jos până la Paris, capitala Franței. Acolo, Brâncuși a cunoscut la început decăderea și apoi faima. Se spune că, la un moment dat, Brâncuși a fost confundat cu un cerșetor. Este acest lucru adevărat?

Când a decis să meargă pe jos la Paris, Brâncuși avea 27 de ani și era nemulțumit că lumea nu îi aprecia suficient munca. Acesta a plecat pe jos cu gândul să ajungă în Franța și prima oprire a avut loc la Budapesta, iar următoarea la Viena. Cea de-a treia staționare a fost Munchen, acolo unde Brâncuși s-a înscris la Academia Regală de Arte Frumoase. În această perioadă, sculptorul s-a angajat ca infirmier pentru a se întreține.

Cum arată casa în care s-a născut Brâncuși?

Din Munchen, Brâncuși și-a continuat celebra călătorie cu destinața Paris. În Elveția, în apropiere de Basel, sculptorul s-a îmbolnăvit de pneumonie, fiind internat pentru o perioadă de şase luni într-un spital de maici. Când s-a pus pe picioare, Brâncuși a plecat spre Paris, acolo unde inițial a lucrat ca spălător de pahare la taverna Moilard. Călătoria de la Hobița la Paris a durat un an și jumătate.

Odată ajuns în capitala Franței, Brâncuși a început să cunoască succesul, dar niciodată nu a epatat. A preferat să se îmbrace și să se comporte normal, încercând pe cât posibil să trăiască discret.

Se spune că în perioada celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945), când Brâncuși trecuse deja de vârsta de vârsta de 63 de ani, sculptorul a fost văzut așteptând la o coadă, îmbrăcat cu un pardesiul modest și încălțat cu saboții de lemn, exact cum purta în Hobița lui natală, scrie site-ul istoriiregasite.wordpress.com.

Înfăţişarea celebrului sculptor era în acea perioadă de aşa natură, încât, pe neaşteptate, un trecător, ce-l consideră a fi cerşetor, îi strecoară în mână două monede, spre amuzamentul celor din jur, care-l cunoșteau multe prea bine pe artist. Spre uimirea tuturor, Brâncuși acceptă mila.

„Refuzând, l-aş fi determinat pe donator să nu mai facă altă dată danie unui sărac adevărat”, avea să-și motiveze Brâncuși decizia.

Întâmplarea cu pricina este evocată în lucrarea „Brâncuşi. O biografie”, semnată de Alexandru Buican.

Foto: uzpbihor.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
De ce expresia „Ai carte ai parte” nu are nicio legătură cu învățătura?
De ce expresia „Ai carte ai parte” nu are nicio legătură cu învățătura?
Expresia „Ai carte, ai parte” este una bine cunoscută în cultura românească și a fost, de-a lungul timpului, interpretată ca fiind o celebrare a educației și a cunoașterii. La prima... citește tot
Cum învățau bunicii noștri la școală? Ce manuale aveau?
Cum învățau bunicii noștri la școală? Ce manuale aveau?
La fiecare început de an școlar, în spațiul public au loc ample dezbateri despre cum funcționează sistemul public de educatie de la noi și cum ar trebui el să funcționeze la modul ideal. De... citește tot
Cea mai mare confuzie din istorie? De ce indienii americani se numesc tot indieni? Au vreo legătură cu indienii din Asia? Totul a pornit de la o eroare crasă
Cea mai mare confuzie din istorie? De ce indienii americani se numesc tot indieni? Au vreo legătură cu indienii din Asia? Totul a pornit de ...
Termenul de „indian” pentru populațiile indigene din America de Nord a fost rezultatul unei confuzii istorice, care și-a păstrat denumirea timp de secole. Deși amerindienii nu au nicio... citește tot