Ce înseamnă ”No” la ardeleni? De ce folosesc ei această interjecție?

25.07.2018
Ce înseamnă ”No” la ardeleni? De ce folosesc ei această interjecție?

Cine a mers măcar o dată în zona Ardealului a constatat pe pielea sa că ardelenii vorbesc rar și domol. Ba chiar din când în când folosesc câte un „No” la început de propoziție. Care este rolul cuvântului ”No” la ardeleni, care se pronunță de fapt „noa”?

Interjecția „No” (pronunţat aproximativ ”noa”) își are originea în limba maghiară. Se spune că cei care o folosesc, utilizează interjecția pentru a marca o pauză în vorbire.  De asemenea, o fac pentru a avea suficient timp să-și pregătească următoarele cuvinte.

De ce țara noastră se cheamă România? Cine a folosit numele pentru prima dată?

”Interjecţia marchează o pauză, de care avem nevoie, în vorbire, la momentul respectiv. Este legată, poate, şi de psihologia noastră, mai aşezată, de oameni calmi, care gândesc mai pe-ndelete, nu neapărat mai încet sau mai prost”, a explicat pentru adevarul.ro scriitorul Ion Piţoiu Dragomir, cel care locuiește în Zalău. Conform specialiștilor, în limba ungurească, vestitul „No” înseamnă „Ia”.

Cum trăiau și cum dormeau țăranii români după anul 1800? Cu ce acopereau ferestrele?

Pe lângă acest ”No” la ardeleni se  mai întâlnesc câteva interjecții specifice locului, cum ar fi ”ioi” şi ”tulai”,  împrumutate și ele de la vecinii maghiari. În ungurească, „tulai” vine de la „tolvaj”, acesta însemnând “tâlhar”. Acesta se folosește în semn de mirare, un fel de sinonim pentru substantivul „Hoții!”.

”No” la ardeleni

Există însă și voci care spun că graiul molcom al ardelenilor este doar un stereotip. „Asta cu lentoarea ardelenească este o stereotipie, nu se poate demonstra ştiinţific că ardelenii sunt mai lenţi decât ceilalţi din mai multe motive. De exemplu, au aceeaşi viteză de reacţie, sunt experimente unde li se arată oamenilor imagini şi ei trebuie să spună ce le trece prin minte când văd imaginea respectivă. Un experiment a demonstrat că moldovenii sunt mai înceţi decât noi la anumite lucruri, întrucât ar reacționa cu trei secunde mai târziu. De aceea, trebuie să facem o delimitare”, a explicat pentru adevarul.ro Lectorul Universitar dr. Radu Drăgulescu.

Mai există o variantă potrivit căreia ardelenii sunt mult mai înceți deoarece consumă alimente extrem de grase și metabolismul lor este mai greoi. Totuși, explicația nu are o acoperire științifică.

De ce ardelenii îi spun ceasului „chelerete”? De unde vine explicația?

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Povestea bunătății: orașul canadian Gander, locul unde 38 de avioane uriașe au aterizat de urgență. Ce au făcut localnicii canadieni?
Povestea bunătății: orașul canadian Gander, locul unde 38 de avioane uriașe au aterizat de urgență. Ce au făcut localnicii canadieni?
În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, lumea s-a oprit în loc. În timp ce turnurile din New York se prăbușeau, spațiul aerian american a fost închis instantaneu, lăsând sute de avioane... citește tot
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Limba română este plină de expresii împrumutate din latină care adaugă o notă de precizie și eleganță discursului nostru. Printre cele mai frecvent utilizate se numără „ad litteram”.... citește tot
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
Cu toții am fost acolo: te uiți la mormanul de haine de pe scaun, la e-mailul acela care necesită un răspuns scurt sau la vasele din chiuvetă și îți spui: „O fac mai târziu”. Problema... citește tot