Ardelenii sunt recunoscuți la nivel național ca fiind printre cei mai calmi oameni. Ba mai mult, despre ardeleni se spune, pe bună dreptate, că sunt extrem de lenți în vorbire. De unde până unde acest obicei? Sunt ardelenii lenți în exprimare sau sunt restul românilor pe repede-înainte?
Pe seama limbajului molcom al ardelenilor există sute de bancuri și o mulțime de glume. Totuși, un specialist în vocabularul limbii române a demontat acest stereotip și consideră că este doar un mit și nimic mai mult.
„Asta cu lentoarea ardelenească este o stereotipie, nu se poate demonstra ştiinţific că ardelenii sunt mai lenţi decât ceilalţi din mai multe motive„, a declarat Lect.univ.dr. Radu Drăgulescu, lector universitar doctor la Facultatea de Litere şi Arte din cadrul Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu pentru publicația adevarul.ro.
Acesta a adăugat: „De exemplu, au aceeaşi viteză de reacţie, sunt experimente unde li se arată oamenilor imagini şi ei trebuie să spună ce le trece prin minte când văd imaginea respectivă, ori nu există o statistică şi aceea să ne spună că populaţia din Ardeal, toţi au răspuns cu 3 secunde mai târziu, ba dimpotrivă, există experimente de genul acesta care arată că moldovenii sunt mai înceţi decât noi la anumite lucruri. De aceea, trebuie să facem o delimitare„.
Cei mai cunoscuți termeni folosiți în Ardeal sunt: ”Ioi” sau ”Musai”. Termenul „musai” vine tot din germană, iar termenul nemţesc înseamnă „trebuie să fie”. Chiar şi colocvialul „budă”, folosit pentru toaletă, vine din limba germană, termenul nemţesc însemnând colibuţă, bordeiaş.
Din limba maghiară există alte două cuvinte celebre în limbajul ardelenilor, „Ioi”, o intejecţie asemanătoare cu „Oau” sau „Vai”, dar şi „Tulai”, care provine din maghiarul „tolvaj”, acesta însemnând “tâlhar”. Asadar, spune specialistul, la origine putea fi tradus prin „Hoţii!”, iar mult mai târziu a devenit „Vai”. În multe zone se foloseşte şi ca exprimare fie a mirării, fie a noutății. Şi vestitul „No” vine, după unii cercetători, tot din maghiară şi ar fi sinonim cu ”Ia”. Se spune că cei care o folosesc, utilizează interjecția pentru a marca o pauză în vorbire. De asemenea, o fac pentru a avea suficient timp să-și pregătească următoarele cuvinte.
În obiceiul ardelenilor stă și înlocuirea vocalei „a” cu „o” sau cu „e”. Lect.univ.dr. Radu Drăgulescu are o explicație și pentru acest obicei. „Este vorba despre minimul efort, care spune că vorbitorul are întotdeauna tendinţa să spună cât mai puţin, atât cât să se facă înţeles, mai departe nu prea mai contează pentru el, şi în consecinţă o să reducă substanţial tot ce se poate reduce, şi aşa se întâmplă să dispară sunete cu totul, cum ar fi de exemplu „venit” care a suferit o închidere atât de mare încât e-ul a devenit i iar i-ul a dispărut cu totul, şi a rămas ”vint”, „o vint”, acelaşi lucru se întâmplă cu mere (merge), fra (frate), nea (nenea), Gheo (Gheorghe), Văsâi (Vasile)”.
Site-ul shtiu.ro îți prezintă o serie de glume cu ardeleni, una mai bună ca alta.
Foto: ebsradio.ro
