De ce coronavirus se numește astfel?

06.04.2020
De ce coronavirus se numește astfel?

Pandemia de coronavirus a pus planeta pe butuci. Toată populația lumii este în carantină și visează la o minune din partea doctorilor. Cercetătorii din întreaga lume încearcă să realizeze un vaccin sau un tratament împotriva virusului COVID-19.

Acest virus ucigaș din China vine din familia coronaviridelor care include patru genuri: Alphacoronavirus, Betacoronavirus, Gammacoronavirus și Deltacoronavirus. Coronavirusurile au o formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160 nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe glicoproteice, numite spicule (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase, aranjate în așa fel încât, la microscopul electronic, dau aspect de coroană solară. Acest lucru a favorizat denumirea de coronavirus. Spiculele au rolul de a se lega de receptorii celulari, favorizând infecția celulelor sensibile.

Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale: glicoproteină S, proteină E de înveliș, proteină de membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă lineară de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral.

Transcrierea genomului este un proces complex și implică sinteza a opt catene de ARN de sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci proteine structurale sunt traduse de la ARN subgenomic.

Coronavirus, un pericol invizibil

Corunavirusurile sunt prezente de mult timp în natură și afectează atât omul cât și animalele. Acest virus provoacă afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, unele pot fi foarte grave, iar altele pot fi asimptomatice, fără efecte clinice.

Coronavirusurile sunt periculoase pentru om, fiindcă au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii, în special în timpul sezonului mai rece, toamna și iarna, gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS).

Coronavirus

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Tags:
Cele mai noi articole
De ce, pe vremea lui Ceaușescu, era o mândrie să fii din… București?
De ce, pe vremea lui Ceaușescu, era o mândrie să fii din… București?
În memoria colectivă a perioadei comuniste, fraza „sunt din București” purta o greutate aparte. Într-o Românie în care libertatea de mișcare era strict controlată, iar resursele erau... citește tot
Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur cu magnitudinea de 10 grade pe scara Richter ar lovi Pământul?
Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur cu magnitudinea de 10 grade pe scara Richter ar lovi Pământul?
Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată de la începutul măsurătorilor seismice moderne a fost cel din Valdivia (Chile), din 22 mai 1960, care a atins o magnitudine de 9,5 pe scara... citește tot
Cum funcționează dependența? Mecanismele psihologice din spatele adicției
Cum funcționează dependența? Mecanismele psihologice din spatele adicției
De ce continuă cineva să facă un lucru despre care știe că îi face rău? Este una dintre întrebările care fac dependența atât de greu de înțeles din exterior. Dacă o persoană vede... citește tot