Gătitul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri de pe planetă. După ce oamenii au descoperit că legumele și carnea sunt mai gustoase preparate, felurile de mâncare s-au tot diversificat, de-a lungul timpului. Cu toate acestea, preparatele culinare gătite la munte au un gust diferit față de cele la șes, iar legumele trebuie fierte mai mult. Oare de ce?
Răspunsul la această întrebare este unul simplu: fiindcă presiunea atmosferică este mai scăzută. Așadar, legumele și carnea trebuie ținute mai mult timp în oală, deoarece, cu cât e înălţimea mai mare, cu atât temperatura de fierbere scade. Cu alte cuvinte spus, punctul de fierbere al apei scade odată cu creșterea în înălțime. De aceea, la munte durează mai mult, de exemplu, să pregătești o oală cu ciorbă.
Temperatura de fierbere a apei este influențată de presiunea atmosferică și scade odată cu aceasta. De cele mai multe ori punctul de fierbere se dă la presiunea de 1 atm (101325 Pa). Drept urmare, când presiunea crește, punctul de fierbere crește și el, până când se atinge punctul critic, la care proprietățile gazului și ale lichidului devin identice. Situația este identică în direcția opusă, prin scăderea presiunii punctul de fierbere scade până se atinge punctul triplu al substanței respective.
Procesul de fierbere implică o căldură pe care lichidul trebuie s-o primescă pentru a se transforma în gaz, numită căldura latentă de vaporizare, astfel că pe perioada cât lichidul fierbe și se transformă treptat în gaz, căldura transferată acestuia nu se manifestă printr-o creștere a temperaturii, de unde și calificativul de „latent”. La nivel molecular, punctul de fierbere corespunde situației în care moleculele de lichid au suficientă energie pentru a rupe forțelor intermoleculare de coeziune a lichidului. Căldura latentă de vaporizare reprezintă o măsură a mărimii acestor forțe, potrivit Wikipedia.ro.
Potrivit oamenilor de știință, punctul de fierbere al apei este influențat de presiunea atmosferică. De exemplu, pe cel mai înalt punct de pe planetă, vârful Everest, la altitudinea de 8.848 m, apa fierbe la doar 69 de grade Celsius. Așadar, un punct de fierbere mai mic înseamnă că legumele și carnea trebuie să stea mai mult pe foc până sunt gătite corespunzător.
Vă prezentăm mai jos punctul de fierbere al apei în funcție de altitudine.
| Altitudine metri | Punct de fierbere – grade Celsius | |
| 0 m | 100 grade Celsius | |
| 152 m | 99,5 grade Celsius | |
| 305 m | 99 grade Celsius | |
| 457 m | 98,5 grade Celsius | |
| 610 m | 98 grade Celsius | |
| 762 m | 97,5 grade Celsius | |
| 914 m | 97 grade Celsius | |
| 1067 m | 96 grade Celsius | |
| 1219 m | 95,5 grade Celsius | |
| 1372 m | 95 grade Celsius | |
| 1524 m | 94,5 grade Celsius | |
| 1676 m | 94 grade Celsius | |
| 1829 m | 93,5 grade Celsius | |
| 1981 m | 93 grade Celsius | |
| 2134 m | 92,5 grade Celsius | |
| 2286 m | 92 grade Celsius | |
| 2438 m | 91,5 grade Celsius | |
| 2591 m | 91 grade Celsius | |
| 2743 m | 90,5 grade Celsius | |
| 2895 m | 90 grade Celsius | |
| 3048 m | 89,5 grade Celsius |
Specificăm faptul că temperaturile au fost rotunjite la jumătate.
Sarea, zahărul sau altă substanță adăugată în apa care fierbe crește temperatura acesteia cu 5 grade Celsius. Apa fierbe mai greu în zilele noroase decât în cele cu soare. Punctul de fierbere al apei este mai scăzut cu 1-2 grade Celsius.
Apa fierbe diferit în funcție de recipientul în care este pusă. Așadar, apa aflată într-o oală îngustă și înaltă fierbe mai greu decât într-una mai lată și mai joasă. Cu cât altitudinea este mai mare cu atât apa fierbe mai repede. Acest lucru se întâmplă fiindcă scade presiunea atmosferică, iar atunci moleculele de apă se împrăștie mai ușor în aer. Cu fiecare 300 m peste nivelul mării, temperatura de fierbere a apei scade cu aproximativ 0,1 grade Celsius.
Foto: Pexels.com
