De ce își fac romii palate și nu case normale?

09.05.2022
De ce își fac romii palate și nu case normale?

Țiganii au venit în Europa din nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului. Aceștia au ajuns pentru primadată pe Bătrânul Continent în Evul Mediu. În Țările Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească), ţiganii apar menţionaţi în premieră în veacul al XIV-lea.

Romii au fost secole de-a rândul un popor nomad, fără un loc stabil. Mulți dintre ei nu au avut case și stăteau în corturi la marginile satelor. La începuturi, aceștia nu erau interesați de case, romii și-au dorit să investească într-un lucru mic ca greutate, dar extrem de valoros, așa cum este aurul.

Vremurile s-au schimbat și astăzi, țiganii aleg să-și construiască locuințe fabuloase, menite să iasă în evidență. Totuși, de ce își fac palate și nu case normale?

„Casele mari sunt o răzbunare”

„Casele mari sunt ca o răzbunare pentru ceea ce n-au avut bunicii și străbunicii noștri. Noi, generația mai tânără, putem avea o viață normală”, a declarat un lider al romilor pentru canalul de YouTube al lui Mircea Bravo.

De obicei, palatele din România în care locuiesc țiganii au zeci de camere. În plus, familiilor țigănești le place să epateze, astfel, cu cât casa este mai mare, cu atât familia care locuiește acolo este mai înstărită.

Câți romi sunt în România?

Conform datelor oficiale, la recensământul din anul 2011, în România au fost numărați 621.573 de persoane de etnie rromă (adică 3% din totalul populației). Totuși, se pare că în mod neoficial sunt aproape 2 milioane de țigani, pentru că mulți refuză să-și recunoască originile de teama discriminării.

Casa tiganeasca

De ce țiganii se numesc romi?

Termenul de „rom” este vechi de peste 200 de ani și este un cuvânt al limbii rromani, folosit pentru desemnarea apartenenţei etnice. În anul 1837, în plin proces de dezrobire a țiganilor, Mihail Kogălniceanu folosea termenul de rom. După un proces ce a durat zeci de ani, pe 20 februarie 1856 a fost eliberată din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari.

Substantivul a intrat în mod oficial în limba română în anul 1933 când G.A. Lăzurică a înfiinţat „Uniunea Generală a Romilor din România”. În perioada comunistă, termenul nu a fost prea folosit în România.

În anul 1993, Consiliul Europei recomanda folosirea termenului „rom” în locul substantivului „țigan”.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Întrebarea „De ce doar bărbații au voie să gătească sushi?” circulă des în spațiul public, însă ea pornește dintr-un amestec de mituri, jumătăți de adevăr și interpretări... citește tot
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
În anul 1998, Bill Morgan, un șofer de camion din Australia în vârstă de 37 de ani, părea să fie cel mai ghinionist om de pe planetă. În timp ce se afla la muncă, a fost implicat într-un... citește tot
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Filmul „Cravata Galbenă” prezintă extraordinara poveste a lui Sergiu Celibidache (1912-1996), unul dintre cei mai celebri și mai controversați dirijori ai secolului al XX-lea. Pelicula este... citește tot