De ce Ion Creangă însemna casele amantelor?

06.04.2020
De ce Ion Creangă însemna casele amantelor?

Pe cât de stufoasă este opera literară a lui Ion Creangă, pe atât de stufoasă a fost și viața sa intimă. Ion Creangă a rămas în istorie ca fiind unul dintre cei mai iubăreți scriitori de la noi. Popa Smântână, așa cum era cunoscut prin zona Iașilor, avea obiceiul de a însemna casele amantelor. De ce făcea acest lucru?

Se spune că pe vremea când practica preoția, Ion Creangă avea o pasiune pentru călugărițe. Se spune că nu de puține ori, tânărul Ion Creangă a avut în patul său călugărițe.

”Că diaconul Creangă s-ar fi dus pe la mănăstiri în scop de petrecere şi că ar fi putut avea chiar şi unele legături sentimentale, fiind atunci un tânăr plăcut la vedere, este un lucru ce poate n-a fost, dar care n-ar fi de mirare”, a precizat criticul George Călinescu.

De ce însemna Creangă casele amantelor?

Se spune că scriitorul originar din Humulești avea straniul obicei de a însemna casele amantelor sau ale femeilor care-i mai făceau cu ochiul. De ce? Scriitorul era sigur că va nimeri la ele și data viitoare după vreo petrecere bahică la Bolta Rece. În fond, alcoolul și orientarea în spațiu nu sunt buni prieteni.

George Călinescu a povestit cum, la un moment dat, obiceiul lui Creangă a dat greș. „O anecdotă cu variante spune că Ion Creangă şi cu Ienăchescu ar fi zărit la Piatra sau la Iaşi o evreică frumoasă în uşa unei dughene şi că Creangă ar fi invitat pe Ienăchescu să pună un semn pentru regăsirea fetei. Semnul pus şi evreica nu mai fu găsită, fiindcă semnul lui Ienăchescu, batjocorit de Creangă cu expresia ‘popă’, fusese un câine”, scria amuzat George Călinescu.

Ce s-a întâmplat cu singurul copil al lui Ion Creangă?

Constantin Creangă a fost copilul lui Ion Creangă rezultat în urma căsătoriei scriitorului cu Ileana, fiica preotului Gregoriu de la Biserica ”Patruzeci de Sfinţi” din Iaşi. Micuțul Constantin a venit pe lume în anul 1860. Se pare că prozatorul era extrem de sever atât cu copilul cât și cu soția, astfel că tânărul Constantin Creangă nu a crescut într-un mediu prielnic. Iar bătaia nu lipsea.

La 12 ani, Constantin Creangă a ajuns la Școala Militară din Iași, o formă de învățământ gratuită.

Utilizând relațiile pe care le avea, povestitorul îşi trimite fiul mai apoi la Şcoala Militară din Bucureşti. Ulterior, în anul 1878, deși duce o viață desfrânată, tânărul Constantin ajunge sublocotenent de marină şi este trimis la Trieste, în Italia. În tot acest timp, fiul lui Creangă trăiește din împrumut în împrumut și nu spune niciodată „Nu!” când tatăl său îi dă bani de cheltuială.

În anul 1848, Constantin Creangă se căsătorește cu Olga, fiica domnului Neculai Petrea, mare angrosist. Cu aceasta are patru copii (Horia, Ionel, Letiția și Silvia). După moartea tatălui său, în anul 1889, Constantin Creangă devine căpitan. Îşi dechide un birt și vinde băutură şi ţigări la colţ de stradă. Ba chiar se face fabricant de foițe de țigări și folosește sloganul agresiv „Ori fumaţi hârtia Creangă, ori daţi dracului tutunul”. Acesta divorțează, se recăsătorește și divorțează din nou.

Constantin Creangă, singurul copil al marelui Ion Creangă, moare în anonimat în anul 1918, la finele Primului Război Mondial. Avea doar 58 de ani.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot