Preşedintele american Donald Trump a afirmat, sâmbătă, că este timpul ca Ucraina „să aibă un nou lider”, el criticându-l pe omologul său Volodimir Zelenski şi condamnând loviturile ucrainene asupra infrastructurii de petrol şi gaz ruse.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că alegerea liderului țării aparține ucrainenilor. „Cu tot respectul cuvenit preşedintelui Trump, este treaba societăţii noastre, a poporului nostru, să aleagă un lider sau altul”, a afirmat Zelenski, care a remarcat să şi preşedintelui rus Vladimir Putin i-ar plăcea să-l schimbe pe cel care conduce în prezent Ucraina.
Şeful statului ucrainean a reiterat totodată că va organiza alegeri în ţara sa dacă preşedintele rus este de acord cu un armistiţiu de 60 de zile.
Totuși, deocamdată nu pot avea loc alegeri în Ucraina. Ce spune constituția din Ucraina?
Legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale, instituită după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă, la 24 februarie 2022. Oficialii ucraineni au atras atenția și asupra dificultăților practice și a riscurilor de securitate pe care le-ar presupune desfășurarea unui scrutin în timp ce țara este atacată.
Cu toate că Zelenski a rămas o figură importantă în politica ucraineană, sondajele sugerează că o parte tot mai mare a populației nu îl mai dorește candidat pentru un al doilea mandat.
Un sondaj publicat la începutul lunii octombrie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că majoritatea respondenților consideră că Zelenski nu ar trebui să candideze din nou. Proporția celor care susțin această poziție a crescut față de nivelul de 46% înregistrat la sfârșitul anului 2025.
Zelenski nu a confirmat dacă intenționează să candideze la următoarele alegeri. Același sondaj a indicat că 71% dintre respondenți se opun organizării unui scrutin în condițiile actuale.
Pilonul central al imposibilității organizării scrutinului este Constituția Ucrainei și legislația privind stare de asediu/război:
Interdicția legii marțiale: Legea privind regimul juridic al legii marțiale interzice în mod explicit desfășurarea alegerilor prezidențiale, parlamentare sau locale pe perioada în care aceasta este în vigoare.
Continuitatea puterii de stat: Conform principiului constituțional de continuitate a mandatului, președintele în funcție își exercită atribuțiile până la preluarea funcției de către un președinte nou ales. Astfel, cadrul legal ucrainean asigură legitimitatea instituțiilor statului pe întreaga durată a stării de război.
Organizarea unui proces electoral presupune adunări de persoane, secții de votare active și deplasarea cetățenilor — lucruri imposibil de securizat în timp de război:
Amenințarea atacurilor aeriene: Rusia atacă în mod constant infrastructura civilă și orașele ucrainene cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone. O secție de votare aglomerată ar deveni o țintă vulnerabilă.
Ocupația teritorială: O parte din teritoriul ucrainean rămâne sub ocupație rusă, făcând imposibilă exercitarea dreptului la vot pentru cetățenii din acele zone.
Procesul electoral trebuie să fie incluziv, garantând că toți cetățenii își pot exprima opțiunea:
Milioane de refugiați: Milioane de ucraineni s-au refugiat în străinătate, în special în țări din Europa. Infrastructura consulatelor și ambasadelor nu este calibrată pentru a gestiona votul a milioane de oameni în condiții de transparență.
Milioane de strămutați interni: Persoanele strămutate din estul și sudul țării întâmpină dificultăți administrative majore în înregistrarea la noile adrese pentru vot.
Sute de mii de cetățeni ucraineni slujesc în prezent pe front. Într-o democrație autentică, militarii au dreptul nu doar de a vota, ci și de a candida sau de a se informa:
Sistemul de vot pe linia frontului: Este imposibil din punct de vedere logistic și al securității să asiguri urne mobile sau secții de votare în tranșee sau la câțiva kilometri de linia contactului direct.
Dreptul la reprezentare: Un scrutin organizat fără participarea efectivă și sigură a celor care apără țara ar fi perceput ca profund nedrept și lipsit de legitimitate morală.
Desfășurarea alegerilor la nivel național necesită resurse financiare uriașe:
Bugetul Ucrainei este direcționat aproape integral către apărare, medicină militară și susținerea infrastructurii critice.
Tăierea fondurilor destinate apărării pentru a finanța o campanie electorală și logistica aferentă este inviabilă economic și politic în plin conflict.
Alegerile, prin natura lor, aduc dezbateri aprinse, polarizare și competiție politică.
Pericolul divizării internalizate: Un proces electoral ar slăbi unitatea națională într-un moment critic, creând falii de care adversarul ar putea profita prin dezinformare și război hibrid.
Voința cetățenilor: Majoritatea covârșitoare a populației ucrainene susține amânarea scrutinului până la încheierea ostilităților sau obținerea unor garanții solide de securitate, considerând că atenția statului trebuie să rămână concentrată pe apărare.
Așadar, Ucraina nu poate organiza alegeri în prezent nu dintr-o lipsă de voință democratică, ci pentru a proteja însăși democrația și statul. Organizarea unor alegeri sub ploaia de rachete, fără militarii de pe front și fără milioanele de refugiați ar duce la un rezultat contestat și ar submina stabilitatea țării. Alegerile libere, corecte și reprezentative vor putea avea loc doar după reinstaurarea securității și ridicarea stării de război.
