De ce este 1 Mai Ziua Internațională a Muncii? Ce semnificație are?

01.05.2021
De ce este 1 Mai Ziua Internațională a Muncii? Ce semnificație are?

În fiecare an de 1 Mai oamenii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Internațională a Muncii. Aceasta este zi liberă pentru majoritatea țărilor din Europa, inclusiv România, unde a devenit una dintre cele mai cunoscute sărbători laice ale anului. Dar, ce semnificație are această zi și când și unde a început totul?

Data de 1 mai apare pentru prima dată în 1872, la șapte ani după încheierea Războiului Civil american atunci când oamenii din mai multe oraşe cer la unison reducerea programului de lucuru de la zece la opt ore. Circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, ies în stradă cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

De ce este 1 Mai Ziua Internațională a Muncii?

O lege în acest sens a fost adoptată doar în câteva state. În ziua de 1 mai 1886, sute de mii de oameni ai muncii protestează pe tot teritoriul SUA, cea mai mare manifestație având loc la Chicago, cu participarea a 90.000 de oameni, între care și circa 40.000 de greviști. Protestele nu au rămas fără urmări, astfel că peste 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără să le fie reduse salariul.

Ziua de 1 Mai avea să devină cunoscută în întreaga lume ca urmare a confruntărilor violente care au avut loc trei zile mai târziu în Piaţa Heymarket din Chicago între cei 65.000 de manifestanți și forțele de poliție, incidente soldate cu zeci de morți și sute de răniți în ambele tabere.

În urma acestor evenimente, opt lideri ai protestatarilor au fost trimiși în judecată, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Italia, Franța, Spania sau Rusia au strâns fonduri pentru apărarea acestora. Șapte dintre cei judecați au fost condamnați la moarte, doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață, iar cel de-al optulea a primit o pedeapsă de 15 ani de închisoare. O nouă investigație declanșată șapte ani mai târziu i-a găsit nevinovați pe toți cei opt muncitori.

1 Mai în lume

În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve pentru reducerea zilei de muncă la 8 ore, iar un an mai târziu social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie Ziua Internaţională a muncitorilor de pretutindeni.

La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba. La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de ziua de 1 mai, sărbătorind în schimb Labor Day (n.n.- Ziua Muncii) în fiecare an, în prima zi de luni a lunii septembrie. La 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act normativ care confirma această dată ca sărbătoare legală.

În schimb, Ziua Muncii este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Astfel, în Europa și în alte țări din lume ziua de 1 mai este zi liberă în memoria muncitorilor care și-au dat viața pentru a obține reducerea zilei de muncă la 8 ore.

Printre țările care pe 1 Mai sărbătoresc Ziua Muncii se numără Germania, Italia, Spania, Belgia, Suedia, Croația, Grecia, Turcia, Israel, Canada, Filipine, India, Peru, Hong Kong, etc.

Cum sărbătoresc românii Ziua Muncii?

În țara noastră, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1890, în timpul domniei Regelui Carol I. Apoi, în perioada comunismului, sărbătoarea de 1 Mai a fost marcată, ca și în alte țări comuniste, prin manifestări propagandistice de amploare pe marile bulevarde sau în stadioanele.

După Revoluția din 1989, timp de mai mulți ani, românii au sărbătorit 1 mai muncitoresc prin organizarea unor evenimente sociale în aer liber cum ar fi mini-vacanțe la mare sau la munte sau mersul la iarbă verde pentru a face grătare alături de familie și de prieteni.

Povestea micului românesc

Legenda spune că primul mititel românesc a fost mâncat în Centrul Vechi din București în urmă cu mai bine de un secol, atunci când un bucătar de la de la hanul „La Iordachi” a descoperit rețeta-minune dintr-o pură întâmplare.

Ca urmare a cererii foarte mari de cârnaţi, Iordache Ionescu a trebuit să găsească rapid o soluție. Astfel, el a avut inspirație şi a pus carnea tocată direct pe grătar, fără maţ. Primul client care a gustat din invenţia cârciumarului a rămas plăcut impresionat de gustul „mititelului“, iar noul produs al lui Ionescu a devenit cel mai cerut produs nu doar în acel local, ci la aproape orice colț de stradă unde exista un grătar. De atunci, micul sau mititelul nu lipsește de pe grătarele românilor.

În București există locuri special amenajate pentru a face un grătar alături de familie și de prietenii cu ocazia zilei de 1 Mai, cum ar fi Parcul Tineretului, Lacul Morii, Parcul Lumea Copiilor, Palatul Mogoșoaia, Pădurea Pustnicu și Parcul Bragadiru.

Foto: Pexels.com

 

Cele mai noi articole
Cine a spus „divide et impera”? Exemple istorice de aplicare ale strategiei
Cine a spus „divide et impera”? Exemple istorice de aplicare ale strategiei
Latinescul „divide et impera” înseamnă în limba română „divide și cucerește” sau  „dezbină și stăpânește”. În politică și sociologie este o combinație de tactici care... citește tot
Care este locul unde nu există întuneric și soarele nu apune niciodată?
Care este locul unde nu există întuneric și soarele nu apune niciodată?
Deși pare un fenomen ciudat, într-adevăr există un loc pe planetă unde soarele nu apune niciodată. La Polul Nord, soarele stă pe cer 24 de ore din 24, fiind tot timpul lumină. O situație... citește tot
Care este povestea castelului regal de la Săvârșin? Când a fost construit?
Care este povestea castelului regal de la Săvârșin? Când a fost construit?
Puțini români cunosc faptul că, undeva pe valea Mureșului, în localitatea Săvârșin din județul Arad, există un imens domeniu în mijlocul căruia se află un castel, care adăposește o... citește tot