Printre miile de piese deosebite din aur și pietre prețioase adăpostite de camerele-seif a Muzeului de Istorie a României se regăsește și coroana regală din oțel care i-a aparținut regelui Carol I. Aceasta este de ani buni unul dintre cele mai de preț simboluri naționale.
Pusă pe stema țării și ulterior dată jos de comuniști, coroana regală a României a revenit în ochii românilor ca un simbol al patriotismului, dar și al monarhiei românești și se regăsește și pe actuala stemă a României. Totuși, cum se face că această coroană este de oțel și nu din aur?
Povestea acestei coroane, care este unicată în lume, începe în anul 1881, odată cu prima domnie a Regelui Carol I, cel care a scos țara noastră de sub jugul Imperiului Otoman.
În toamna anului 1878, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice de atunci a instituit o comisie specială care avea rolul de a stabili forma pe care urmau să o primească însemnele regalităţii.
Din acea comisie făcea parte, între alții, și artistul Theodor Aman, care a primit sarcina de a crea designul coroanei şi al sceptrului pe care urmau să le poarte suveranii României.
Regele Carol I a purtat coroana pentru prima dată în ziua de 10 mai 1881, la ceremonia de încoronare a sa ca rege şi de proclamare a Regatului României.
Coroanele regale reprezintă un simbol al puterii și de aceea sunt confecționate din aur și sunt ornate cu pietre prețioase de către bijutieri celebri. Numai că Regele Carol I nu a dorit o coroană din aur sau dintr-un alt metal prețios, ci din oțelul provenit de la un tun turcesc.
Carol a ales acest metal pentru a simboliza viteja ostașilor români. Tunul cu pricina era de fabricație germană, Marca Krupp, și fusese capturat în timpul luptelor pentru cucerirea redutei Plevna pe 30 august 1877.
Cu mândrie dar, primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţii şi puterii României – Regele Carol I al României
Coroana din oțel a fost realizată din partea din față a țevii de calibrul 90 mm, denumită zburătură. Aceasta are dimensiunile 20 x 17 cm și cântărește 1.115 grame.
De atunci, coroana regală a mai fost purtată de Regele Ferdinand I, în momentul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, și de Regele Mihai, la a doua încoronare a acestuia, pe 6 septembrie 1940.
DIN ACEST TVN LVAT DE OASTEA ROMÂNEASCĂ LA PLEVNA ÎN XXVIII NOEMVRIE MDCCCLXXVII S’A LUCRAT ÎN ARSENAL COROANA DE OCEL A REGELUI ROMÂNIEI CAROL I – X MAI MDCCCLXXXI – inscripție făcută sub turaua otomană de pe tunul capturat la Plevna
Coroana din oțel are o valoare mai mare, poate, decât greutatea sa în aur, și anume independența țării noastre. După cucerirea independenței la 1877 s-a pus problema modificării statutului internațional al țării și schimbarea rangului domnitorului Carol I.
Celebra coroană de oțel a regelui Carol I, precum și cea purtată de regina Elisabeta la ceremonia din 10 mai 1881 au fost sfințite în Catedrala Patriarhală a României.
Foto: Wikipedia.org
