Imnul și drapelul sunt simboluri pentru fiecare națiune. „Deșteaptă-te, române” s-a auzit pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Un grup de tineri, condus de Anton Pann, a citit noua Constituție a țării, după care a cântat imnul. Evenimentul a avut loc în data de 29 iulie 1848, marcând un moment important în istoria României.
Versurile imnului proveneau de la un poem patriotic, „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu. Ca atare, în fiecare an în data de 29 iulie este celebrată Ziua Imnului Naţional al României. Din păcate, pentru o bună perioadă de timp imnul a fost interzis de autoritățile române.
După data de 30 decembrie 1947 și până la finalul anului 1989 „Deșteaptă-te, române” a fost interzis de comuniști. Acesta, împreună cu alte cântece patriotice, erau considerate simboluri ale vechiului regim și au fost scoase în afara legii, astfel că cine fredona sau cânta aceste melodii putea primi ani grei de închisoare.
Liderii comuniști au considerat că „Deșteaptă-te, române” trebuie șters din memoria colectivă, însă de ce le-a fost frică nu au scăpat, fiindcă în data de 22 decembrie 1989 imnul s-a auzit din nou. După căderea comunismului, Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990 a stabilit că „Deșteaptă-te, române” este imnul oficial al României.
Ca orice regim dictatorial și comunismul s-a bazat pe o propagandă masivă, în care ceea ce era permis de stat era obligatoriu, iar ceea ce nu era obligatoriu nu era permis. La televizor erau prezentate doar fapte care îi lăudau pe liderii comuniști și munca acestora pentru făurirea noului socialism.
Cântecele sau poeziile care se abăteau de la această direcție erau interzise prin lege, iar cariera artiștilor avea puternic de suferit fiindcă nu respecta linia partidului. Trebuie precizat că în perioada comunistă au fost interzise sute de melodii folk sau rock și cântece patriotice.
Piesa „Nopți/Vino, Doamne!” a fost interzisă în toată perioada comunismului. Cântecul interpretat de Valeriu Sterian nu a fost niciodată pe placul cuplului dictatorial, care era văzut ca o formă de protest care putea trezi spiritul civic în populație.
Nici cântecul „Ai iernii soli” a formației Semnal M nu a fost aprobat de partidul unic. Trupa Phoenix a avut și ea de suferit cu melodia „Vișina”, ale cărei versuri erau considerate prea îndrăznețe pentru acea perioadă. Mihai Constantinescu a avut probleme cu piesa „Sus în deal e-o casă”, deoarece mai mulți lideri comuniști, printre care și Elena Ceaușescu, au considerat că artistul face referire la Casa Poporului în cântec.
Foto: fanatik.ro
