Societatea românească a fost într-o continuă dezvoltare, impusă și de regimul politic de la o anumită vreme. În linii mari, lumea s-a schimbat în special odată cu apariția tehnologiei moderne. În trecut, în perioada interbelică (1918-1939) de exemplu, lucrurile erau mai simple, iar oamenii socializau mult mai mult. Timpul liber avea o cu totul altă valoare decât acum.
În zona rurală, în trecut, principala activitate a oamenilor o reprezenta agricultura, iar pe vreme de iarnă când natura punea totul în hibernare timpul liber al țăranilor era din belșug. Zilele de sărbătoare erau respectate cu sfințenie, iar duminica majoritatea persoanelor mergeau la biserică. După aceea, bărbații se întâlneau în fața primăriei sau mergeau la cârciumă unde discutau problemele satului, precum și pe cele ale țării. Tinerii mergeau la horă, aceasta fiind principala distracție pentru cei încă necăsătoriți.
De cealaltă parte, femeile se strângeau pe banca din fața porții și discutau despre activitățile casnice, dar și despre diferitele bârfe din sat. În localitățile unde existau cămine culturale se susțineau din când în când activități artistice, la care veneau aproximativ tot cetățenii satului. Tot aici, învăţătorii, profesorii, medicul și preotul ţineau conferinţe, pe teme diverse, de cultură generală, igienă, sănătate, religie.
Oamenii se bucurau de Paște și de Crăciun când finii mergeau la nași cu diverse cadouri și luau masa împreună. De Anul Nou aveau loc sărbători folclorice la care participa tot satul. Nunţile şi botezurile, precum şi hramul bisericii, reprezentau evenimente frumoase de petrecere a timpului liber.
Modalitățile de petrecere a timpului liber la orașe, în trecut, au fost mult mai variate. Pe lângă multe din cele enumerate mai sus, oamenii de la oraș puteau merge la cinematograf, la muzeu, în parc sau la o cofetărie. Femeile se delectau la shopping sau la coafor, în timp ce bărbații puteau viziona un meci de fotbal sau curse de cai.
Mulți dintre români erau pasionați de pescuit și vânătoare, printre ei găsindu-se și personalități importante ale vremii precum, Mihail Sadoveanu, Constantin I. C. Brătianu, Constantin C. Giurescu, regele Carol al II-lea.
Mulți poate vor critica această pasiune a mea pentru vânătoare. N-au dreptate, e atâta sănătate, atâta viață în această stare de aer, chiar numai câteva ceasuri. Când mă întorc, mă simt alt om, renăscut, înviorat, chiar dacă sunt obosit. Pentru mine e un izvor de sănătate şi de energie, a povestit în scrierile sale regele Carol al II-lea.
Vizionarea unei piese de teatru reprezenta o oportunitate de a te relaxa și a ieși din cotidianul de zi cu zi. Cetățenii cu o stare financiară mai bună își petreceau concediile la mare sau în străinătate, iar țara cea mai vizitată de către români era Franța. Potrivit datelor oficiale, în 1937, staţiunea Călimăneşti a avut 4.789 de turiști, Sovata – 3.942, Carmen Sylva (Eforie) – 10.903, Slănicul Moldovei – 8.535, Ocna Mureşului – 5.702.
Foarte mulți oameni își petreceau timpul liber în restaurante și cârciumi, unde puteau asculta și o muzică bună. Emisiunile de radio reprezentau o modalitate de a te informa despre mersul lucrurilor în țară, dar și o oportunitate de a răsufla ușurat după o zi de muncă.
Scriitorii şi artiştii mergeau la cofetării, restaurante și cafenele, unde purtau discuţii prelungite privind ultimele apariţii editoriale, expoziţii şi spectacole. Renumite erau cafenelele „Capşa” şi “Corso”de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Cafenele existau în toate oraşele, unde se întâlnea elita intelectuală, potrivit istoriiregasite.wordpress.com.
Așadar, în perioada interbelică timpul liber parcă avea o altă valoare decât în prezent. Lumea socializa și se bucura mai mult, respectând ciclul natural al vieții. Iar telefoanele și internetul erau doar un vis frumos!
Foto: Wikipedia.org
