Majoritatea oamenilor au auzit de atrocitățile pe care naziștii le-au comis împotriva poporului evreu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar puțini au aflat despre tratamentele oribile pe care militarii din Japonia le-au aplicat chinezilor, coreenilor, rușilor și americanilor în China din Manciuria între anii 1932 și 1945.
Spre deosebire de procesele naziste, nu a existat nicio pedeapsă impusă japonezilor care au participat la maltratarea oamenilor în Manciuria.
Folosirea bombelor ciumei bubonice și, ulterior, eliberarea ciumei pe satele chineze de către japonezi au avut un impact asupra relațiilor dintre poporul japonez și cel din China de astăzi. Atrocitățile care au avut loc în Manciuria nu sunt singurele evenimente din istorie care au provocat tensiuni între cele două țări, dar obiectivul acestei lucrări este de a aborda impactul pe care ciuma l-a avut asupra relațiilor lor de la al Doilea Război Mondial.
Armata japoneză a aruncat purici infectați cu ciuma bubonică într-un oraș chinez în anul 1940, în plin Război Mondial, într-un proces mortal de război cu germeni.
Afirmația a fost făcută de un om de știință chinez într-un dosar împotriva guvernului japonez introdus de 180 de rude ale celor care au fost uciși în experimentele efectuate de faimoasa Unitate 731 a armatei imperiale în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Huang Ketai, un bacteriolog, a declarat că cel puțin 109 de oameni au fost uciși într-un focar de ciumă în Ningbo, la sud de Shanghai, în lunile noiembrie și decembrie 1940. Cu doar câteva zile înainte de declanșarea bolii, mai multe persoane au văzut avioane japoneze aruncând purici și cereale peste casele din oraș, ceea ce l-a determinat să ajungă la concluzia că populația era folosită ca cobai pentru un agent patogen mortal, scrie The Guardian.
Doctorul Huang, primul om de știință care a dat dovezi în acest caz, a spus că au existat mai multe diferențe în focarul din 1940: a venit iarna mai degrabă decât vara, a ucis oameni, au fost puțini șobolani și a fost purtat de un purice care nu era originar din regiune. De asemenea, a fost neobișnuită viteza rapidă cu care focarul s-a răspândit, numărul de vieți pe care le-a reclamat și durata scurtă a acestuia.
„Aceasta a fost o formă deosebit de virulentă a ciumei care ar fi putut fi creată numai artificial de Unitatea 731”, a spus el instanței în urmă cu câțiva ani, potrivit sursei menționată mai sus.
Ani de zile după război, activitățile Unității 731 au rămas secrete de stat. Potrivit cercetătorilor, acțiunile sale au fost descoperite în procedurile tribunalului pentru crime de război de la Tokyo, deoarece Statele Unite doreau să folosească rezultatele pe subiecte vii. După o serie de mărturisiri ale veteranilor, guvernul japonez a recunoscut existența unității.
Foto: Depositphotos.com
