Cum a ajuns Carol I regele României? Cine era prima variantă și de ce a refuzat tronul țării noastre?

04.07.2022
Cum a ajuns Carol I regele României? Cine era prima variantă și de ce a refuzat tronul țării noastre?

Carol I a urcat pe tronul țării românești în 1866 după un lung șir de evenimente. Surprinzător a fost faptul că acesta nu a fost prima opțiune a politicienilor români, ci fratele mai mic al regelui Belgiei, contele Filip de Flandra, care însă a refuzat sperând să urce pe tronul țării sale.

După abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza, în noaptea zilei de 10/22–11/23 februarie 1866, Principatele Unite aveau nevoie de un nou conducător. Liberalii Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi Eugeniu Carada, împreună cu conservatorii Lascăr Catargiu, Anastase Panu, Grigore Brâncoveanu şi Gheorghe Ştirbei, precum şi căpitanii din Armata României, C. Pilat, Anton Berindei, Al. Lipoianu, Anton Costescu, Mălinescu, Alexandru Candiano – Popescu şi Handoca, au pus la cale complotul care l-a obligat pe Cuza să plece în exil.

Alexandru Ioan Cuza a fost înlocuit cu Carol I

Pe data de 30 martie 1866 românii erau înștiințați că Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen este noul candidat la tronul Principatelor Române Unite, după ce contele Filip de Flandra a refuzat oferta politicienilor români. Decizia a fost anunțată de către Locotenența Domnească, un organism precum un Consiliu de Regență.

Din acest organ de conducere făceau parte Lascăr Catargiu, reprezentant al Moldovei și al conservatorilor, Nicolae Golescu, reprezentant al Țării Românești și al liberalilor, precum și colonelul Nicolae Haralambie, reprezentant al Armatei, potrivit rfi.ro.

Noul stat român modern avea doar șapte ani, iar aducerea lui Carol I la conducerea țării avea nevoie de legitimitate. Drept urmare, a fost organizat un plebiscit unde peste 685.000 de oameni s-au pronunțat în favoarea aducerii lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen în fruntea Principatelor Române.

Pe data de 2 aprilie 1866, Guvernul provizoriu condus de Ion Ghica a emis un document în care a anunțat susținerea lui Carol I la conducerea țării. Pentru ca lucrurile să aibă și mai multă legitimitate a fost înființată o Adunare Constituantă care a decis în favoarea noii linii politice cu 109 de voturi pentru și 6 împotrivă.

Inițial, Ion C. Brătianu, a călătorit în Germania și s-a întâlnit la Düsseldorf cu Carol și cu tatăl său, obținând acordul acestuia de a deveni principe. Carol I fusese recomandat de către Napoleon al III-lea (familia lui Carol era înrudită cu familia lui Napoleon al III-lea), lucru care a valorat mult în ochii politicienilor români.

Cum a ajuns Carol I în România?

Tânărul Carol a trebuit să călătorească incognito, cu un pașaport fals până la București, datorită conflictului care exista între țara sa și Imperiul Austriac. Pe data de 6 mai 1866, principele a sosit la Baziaş unde s-a întâlnit cu Ion C. Brătianu. Cei doi au călătorit separat pe un vapor, la clasa a II-a fără a schimba o vorbă, pentru a nu isca suspiciuni. Carol I intrat în ţara pe care avea să o conducă vreme de 48 de ani pe la Drobeta Turnu Severin.

Patru zile mai târziu, Carol I al României avea să intre în București. Aici a fost întâmpinat de 30.000 de oameni dornici să-l cunoască. Carol I a depus jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropolie chiar pe 10 mai, în ziua venirii sale.

Cu această ocazie, activitatea Locotenenței Domnești a luat sfârșit, iar jurământul constituțional depus de Carol I a dus România într-o nouă eră. Sub domnia sa țara noastră a obținut independența față de Imperiul Otoman, a fost emisă prima monedă românească, leul, și a modernizat toate instituțiile statului. Teritoriul României s-a mărit considerabil, după ce a obținut Dobrogea și Cadrilaterul. Carol I a devenit, din anul 1881, primul rege al României, titlu pe care l-a deținut până la moartea sa pe 27 septembrie 1914.

Foto: Wikipedia.org

AZI ÎN ISTORIE
Astăzi, 10 august, de-a lungul timpului, pe întreg Globul au avut loc mai multe evenimente importante care au schimbat cursul istoriei. Multe dintre ele au fost uitate odată cu trecerea anilor,...
Cele mai noi articole
Scandalagiul Slavici! De ce spărgea scriitorul ferestrele vecinilor?
Scandalagiul Slavici! De ce spărgea scriitorul ferestrele vecinilor?
Ioan Slavici a fost un om „liniștit” și „așezat” în viața sa, conform descrierii lui Mihai Eminescu. În copilărie însă, tânărul Slavici era departe de a fi cuminte și... citește tot
Învârte sau învârtește? Cum este corect?
Învârte sau învârtește? Cum este corect?
Gramatica limbii române este una complexă și poate da bătăi de cap și celor mai experimentate persoane în lingvistică. Cu toate acestea, conjugarea greșită a verbelor nu este o scuză... citește tot
Nichita Stănescu și patima alcoolului! Cum a fost confundat poetul cu un cerșetor la Săpânța?
Nichita Stănescu și patima alcoolului! Cum a fost confundat poetul cu un cerșetor la Săpânța?
Nichita Stănescu a fost unul dintre cei mai mari poeți și scriitori români din istorie. Pentru realizările sale acesta a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Din păcate, el a avut... citește tot