Construit între anii 1961 și 1966, barajul Vidraru a fost unul dintre cele mai mari proiecte al regimului comunist, fiind realizat cu uriașe eforturi financiare. Lucrarea a costat 1,47 miliarde lei, o sumă colosală pentru acele vremuri. Investiţia a fost amortizată în 28 de ani.
Acest obiectiv strategic al sistemului energetic românesc a fost proiectat și construit pentru a rezista la orice cutremur și orice inundaţii, având o garanție de încă aproape 60 de ani de acum încolo.
Specialiștii susțin că șansele ca barajul înalt de peste 166 de metri să se rupă sunt zero. Cu toate acestea, grava avarie înregistrată în anul 1974 și ultimele reparații, care au fost efectuate un an mai târziu, îi face pe mulți să-și pună următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla dacă, din cauza supraîncărcării ca urmare a ploilor sau ca urmare a unui cutremur, barajul Vidraru ar ceda, iar cele peste 465 de milioane de metri
cubi de apă s-ar revărsa la vale?
Practic, apocalipsa s-ar abate asupra județului Argeș. Astfel, viitura ar pătrunde în Pitești în aproximativ 72 de minute, atingând 12 metri înălțime. Ar fi inundate cartierele Găvana, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă şi Tudor Vladimirescu, ultima localitate inundată urmând a fi comuna Mărăcineni.
De asemenea, din cauza poziționării, orașul Curtea de Argeș ar fi acoperit în totalitate de ape în numai 20 de minute. După cum scrie ziarulprofit.ro, apele ar șterge de pe harta județului Argeș localitățile Arefu, într-un singur minut, Valea Iaşului și Corbeni, în patru minute, și Albeştii de Argeş, în circa 13 minute.
Scenariul apocaliptic ar continua, pradă potopului de apă urmând să cadă comunele Băiculeşti, în 30 de minute, Merişani, în 41 de minute, Budeasa, în 53 de minute, şi Bascov, în 66 de minute. Autorităţile române spun că șansele ca barajul să cedeze în acest moment sunt practic nule datorită faptului că lacul Vidraru încă mai are capacitatea de a acumula multă apă. Cu alte cuvinte, nu există motive de panică.
Foto: Wikipedia
