Ce poți să găsești la Mila 23, unul dintre cele mai frumoase sate din Delta Dunării?

16.04.2021
Ce poți să găsești la Mila 23, unul dintre cele mai frumoase sate din Delta Dunării?

Între multele destinații de vacanță din Delta Dunării se numără și un loc de o frumusețe și un farmec aparte, situat pe Dunărea Veche, ce se desprinde spre stânga din brațul ce duce la Sulina, cam la jumătatea distanței între Tulcea și Marea Neagră.

Este vorba despre Mila 23, un sat de pescari din inima deltei, aflat cam la jumătatea distanței dintre Tulcea și Marea Neagră. Mila 23 este accesibil doar pe calea apei, fiind o fâșie de pământ de vreo 3 km lungime și 200 m lățime, întinsă de-a lungul malului drept al brațului Dunărea Veche, care este parțial protejată de un dig pe care locuitorii trăiesc în niște condiții cu totul speciale.

Cea mai densă și animată zona este cea centrală, care însumează trei alei pe o lungime de vreo 500 m și multe altele mai mici, perpendiculare pe „strada” principală.

Aleea principală – centrul satului Mila 23

Majoritatea activităților sociale, economice și culturale au loc pe aleea principală, practic pe faleza localității. Aici se află școala, cabinetul medical, căminul cultural, magazinele, cârciumile și terasa plutitoare, precum și pontonul Navrom și mai multe pensiuni.

Dar, principala ocupaţie o reprezintă pescuitul, lipovenii fiind recunoscuți ca fiind buni pescari. În ultimii ani, satul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă din punct de vedere turistic, agroturismul fiind în floare.

Satul Mila 23

Numele așezării cu aproximativ 450 de suflete provine de la mila marină ce era alocată zonei, marcând distanța pe vechiul braț Sulina. Locuitorii satului sunt în majoritate ruși lipoveni, care trăiesc alături de români și de ucrainieni. De aceea, numele localității este scris în alfabetul chirilic.

De jur împrejurul satului Mila 23 există numeroase locuri care oferă peisaje absolut încântătoare în care principalii eroi sunt miile de pelicani, de lebede sau egrete. Printre acestea amintim lacurile Lideanca, Rădăcinos, Trei Iezere, Bogdaproste, Nebunu sau Fortuna, precum și canalele Sontea, Eracle, Lopatna și Olguța. De asemenea, este si cel mai important punct de atractie din Delta Dunarii pentru pasionatii pescuitului sportiv.

Casele din Mila 23 sunt construite după același tipic. Acestea au ferestre din lemn de mici dimensiuni, prispă, iar intrarea în curte este orientată dinspre malul Dunării Vechi. Toate casele sunt vopsite în culorile tradiționale ale lipovenilor, și anume alb și albastru deschis „siniliu”.

Sat Mila 23

Referitor la nuanța albastru „siniliu”, apropiații bisericii spun că ea simbolizează apropierea de Dumnezeu, în timp ce localnicii susțin că reprezintă o metodă pe cât de inedită, pe atât de eficace de apărare împotriva ţânţarilor, care nu suportă această culoare.

Zona oferă turiştilor o gastronomie de-a dreptul spectaculoasă. Meniul din deltă cuprinde specialități din pește sub diverse forme: borș din peşte, peşte prăjit, plachie de peşte, sarmale sau ardei umplut cu pește, icre, chifteluțe sau zacuscă. Secretul acestor preparate constă în prospețimea peștelui. Sătenii din Mila 23 sunt printre cei mai pricepuți pescari din Delta Dunării.

Faima mânuirii vâslelor a căpătat în ultimele decenii, cu ajutorul câtorva localnici, renume mondial. Cel mai cunoscut nume de canoist şi caiacist născut la Mila 23, care a adus României un număr impresionat de medalii olimpice, mondiale și europene, este cel al lui Ivan Patzaichin.

Istorie de 200 de ani

Localitatea Mila 23 a fost întemeiată la începutul secolului al XIX-lea de pescarii lipoveni, iar până în anul 1947 s-a numit Principele Mircea.

Din bătrâni se povestește că înaintaşii actualilor locuitori ai satului s-au aşezat pe Grindul Mila 23 în urmă cu circa 200 de ani atunci când au fugit din Rusia. Atunci ei au refuzat să se supună poruncilor ţarului Petru de a-şi tăia bărbile şi de a recunoaşte modificările aduse canoanelor bisericeşti din Imperiul de Răsărit.

Deoarece folosesc calendarul ortodox pe rit vechi, rușii lipoveni sunt cunoscuți pretutindeni sub numele de „staroveri” (de credință veche) sau „starobreați” (de rit vechi). Schisma religioasă care a avut loc în Rusia în secolul al XVII-lea și prigoana împotriva celor care se împotriveau reformelor i-au determinat pe staroveri să-și părăsească locurile natale și să migreze spre alte zări. Așa s-a facut că, începând cu secolul al XIX-lea, mulți staroveri s-au stabilit în România, unde au primit denumirea de „lipoveni”.

Foto: Wikipedia

Cele mai noi articole
De unde vine expresia „a pune batista pe țambal”?
De unde vine expresia „a pune batista pe țambal”?
Limba română este plină de proverbe, care au fost transmise din generație în generație prin viu grai sau prin scris. Multe dintre ele s-au pierdut odată cu trecerea timpului, însă unele sunt... citește tot
Ce este un Ayran? Rețetă de ayran cu doar trei ingrediente în cinci minute
Ce este un Ayran? Rețetă de ayran cu doar trei ingrediente în cinci minute
Cum să-ți potolești foamea rapid într-o zi extrem de aglomerată? Mergi rapid la un fast-food sigur și îți comanzi un chebap (în turcă se scrie Kebap) și un ayran. Merg ca unse împreună,... citește tot
Ziua cu cea mai scăzută temperatură din istoria României. „A fost frigul frigurilor”
Ziua cu cea mai scăzută temperatură din istoria României. „A fost frigul frigurilor”
Dacă ai sta de vorbă cu un bătrân ți-ar zice nostalgic că nimic nu mai este cum era o dată. Cei din generația de după anii ’80 ar încerca să-i contrazică, însă dacă ne uităm un pic... citește tot