Românii au o bogată istorie culinară care, e drept, s-a schimbat de la un secol la altul. În urmă cu câteva sute de ani, alimentația era diferită în funcție de clasa socială din care făceau românii parte. Astfel, boierii mâncau mult mai variat decât țăranii. Totuși, cum arăta o masă la români în jurul anului 1800?
În jurul anului 1800, tot mai mulți călători străini au ajuns în Transilvania și au descris obiceiurile locuitorilor de aici. În anul 1779, savantul italian Domenico Setini era uimit de faptul că românii mâncau foarte multă mămăligă. Mămăliga Kuda era consumată de țărani în loc de pâine, iar mămăliga boierească era fiartă în unt.
Cum trăiau și cum dormeau țăranii români după anul 1800? Cu ce acopereau ferestrele?
Venețianul Francesco Griselini, savant italian care a stat doi ani în Transilvania și a cercetat şi publicat o amplă lucrare despre Banatul secolului al XVIII-lea, descria mâncarea locuitorilor din Transilvania: „Mâncărurile românilor obişnuite sunt foarte simple şi se compun mai ales din plante: ele sunt condimentate cu mult usturoi şi ceapă, dar cu puţină sare. Salata şi prăjiturile se gătesc cu untură de porc, iar în zilele de post, cu ulei de in”.
Acesta mai afirma că, deși românii creșteau găini, curcani, rațe sau gâște, aceste păsări erau gătite doar la sărbători. De cealaltă parte, boierii români consumau foarte mult vin la fiecare masă și rareori lipsea carnea de pe mesele acestora.
Sarmalele erau populare încă de atunci în perioada Crăciunului. Prima rețetă de sarmale de la noi a apărut în cartea de la Cluj, în anul 1695, și acestea conțineau ghimbir. Cu cât mâncarea era mai condimentată, cu atât acest lucru arăta opulența. De aceea, bucătăresele de la conacurile boierești condimentau din belșug mâncarea.
Cum veneau pe lume copiii țăranilor români în jurul anului 1900?
Foto: allbrands.ro
