Aderarea României la spațiul Schengen a fost un proces lung, care, din păcate, nu este dus până la capăt complet. Țara noastră a fost acceptată să intre în spațiul de liberă circulație doar cu granițele aeriene și maritime, cele terestre urmând a fi aprobate la o dată ulterioară. Cu toate acestea, negocierile nu sunt lipsite de provocări, iar condițiile impuse de autoritățile de la Viena reprezintă un punct de dispută între părți.
România și Bulgaria vor deveni parte a spațiului aerian Schengen, iar unul dintre principalele beneficii va fi eliminarea controalelor de graniță pentru cetățenii acestor țări. Astfel, două cozi vor dispărea: prima la controlul pașapoartelor în aeroport, iar cea de-a doua la sosirea în țara membră Schengen destinație.
Cu toate că premierul Marcel Ciolacu a afirmat că nu sunt greu de îndeplinit cerințele Austriei, președintele Bulgariei și-a exprimat nemulțumirea față de anumite aspecte. Printre condițiile impuse de liderii de la Viena se numără o creștere semnificativă a operațiunilor Frontex la granița dintre Bulgaria și Turcia, finanțare din partea UE pentru infrastructura de protecție a frontierelor, controale sporite la frontierele dintre Bulgaria și România, dar și dintre Ungaria și România, precum și acceptarea azilului, în special pentru afgani și sirieni.
Trebuie precizat că este posibil ca nemulțumirea Bulgariei să fie legată în special de cererea de controale sporite la granița cu Turcia. În trecut, cancelarul austriac a solicitat finanțare pentru construirea unor garduri de protecție în această zonă, având în vedere fluxul mare de migranți. Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins ideea de a aloca fonduri pentru astfel de măsuri, susținând că drepturile omului nu ar trebui încălcate, mai ales în cazul migranților persecutați politic.
În ceea ce privește acceptarea azilului, actualmente există regulamente europene care obligă România să preia cererile de azil pentru cetățenii proveniți din țări non-europene. Aceste reguli sunt deja în vigoare și sunt respectate de autoritățile de la București.
În timp ce România a luptat timp de 12 ani pentru a obține o decizie favorabilă privind aderarea la Spațiul Schengen, negocierile actuale reprezintă o șansă reală pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Cu toate acestea, divergențele de opinie între România, Bulgaria și autoritățile de la Viena subliniază complexitatea procesului și necesitatea unor compromisuri pentru atingerea unui acord benefic pentru toate părțile implicate.
Decizia Consiliului Uniunii Europene din 30 decembrie 2023 privind aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Potrivit documentului, începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu celelalte țări membre ale spațiului de liberă circulație, au scris cei de la digi24.ro.
Foto: shtiu.ro
