Greva japoneză, cunoscută și sub numele de „tăcerea sindicală”, este o formă de protest pasivă utilizată de angajați pentru a-și exprima nemulțumirea față de condițiile de muncă sau de deciziile luate de conducerea companiei. Această tactică implică refuzul de a face ore suplimentare, de a participa la întâlniri sau de a comunica cu superiorii, dar fără a declanșa o grevă propriu-zisă.
Acest tip de protest pasiv al salariaților se manifestă de obicei cu banderole albe la mână și are o perioadă determinată. Dacă cerințele nu le sunt rezolvate, atunci se va trece la o grevă normală pe o perioadă nedeterminată de timp.
Așa cum îi spune și numele, greva japoneză a apărut pentru prima dată în Japonia. Datorită culturii sale colectiviste și a valorilor tradiționale, care încurajează evitarea conflictelor directe și menținerea armoniei în societate, greva japoneză a fost o formă de protest pașnică.
În timp ce grevele sunt legale în Japonia, acestea sunt rare și sunt adesea considerate inacceptabile sau nedorite de către angajații japonezi. Prin urmare, greva japoneză este considerată o alternativă pașnică și eficientă la grevă, care permite angajaților să își exprime nemulțumirile fără a încălca normele culturale și sociale.
Acest tip de grevă s-a răspândit în întreaga lume și reprezintă o modalitate pașnică de protest fără a întrerupe munca. Printre motivele care pot duce la declanșarea unei greve japoneze se numără:
Foto: stirileprotv.ro
