Întâlnirea dintre o persoană și mare sau ocean este, de cele mai multe ori, memorabilă. La fel a fost și pentru poetul Mihai Eminescu, cel care a ajuns pe litoralul Mării Negre în anul 1882, cu șapte ani înainte să moară. A fost prima și ultima dată când scriitorul a văzut Marea Neagră.
Poetul nu a ajuns la Marea Neagră din dorința de a vedea litoralul, ci pentru că era nevoit. În luna iunie a anului 1882, Mihai Eminescu ajunge la Constanţa pentru zece zile, „să facă băi de mare”, aşa cum îi recomandase medicul, întrucât starea sa de sănătate se deteriorase considerabil.
Mihai Eminescu s-a cazat la Hotel DAngleterre, unde astăzi se află, pe același loc, Hotel Intim, fost Hotel Regina. Întâlnirea cu marea nu l-a lăsat indiferent pe sensibilul poet.
Unde se aflau plopii fara sot din poezia lui Eminescu?
„O să mă întrebi ce efect mi-a făcut marea pe care o văz pentru întâia oară? Efectul unei nemărginiri pururi mişcate… n-am văzut-o în toate feţele ei, căci e schimbăcioasă la coloare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeea… când luna e deasupra apei ea aruncă un plein de lucire slabă care pluteşte pe o parte… Restul rămâne în întuneric şi noaptea, marea îşi merită numele ei de Neagră… Sunt într-o mansardă şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării pe care aş vrea să plutesc cu tine”, îi scria Eminescu Veronicăi Micle pe data de 16 iunie 1882 într-o scrisoare de amor.
Aceasta a fost prima și singura dată când Mihai Eminescu a văzut țărmul Mării Negre. Poetul a murit șapte ani mai târziu la sanatoriul Caritas din București.
Cimerienii, un popor de origine geto-tracică, ce a trăit pe teritoriul de la nordul și nord-vestul Mării Negre spre apus și spre Dunăre, botezaseră marea de la est de Dobrogea ca Axania, adică „albastru închis“.
Marea Neagră și-a primit denumirea finală de la turci, odată cu extinderea acestora în zonele de jur-împrejurul ei. Turcii au asociat multă vreme nordul cu întunericul şi de aceea au numit marea situată la nordul imperiului lor drept Kara Deniz = Marea Neagră, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului o numesc şi azi Ak Deniz = Marea Albă.
