Care sunt țările care fac parte din Schengen? Doar trei țări din UE nu sunt în Schengen. România, printre ele

13.10.2023
Care sunt țările care fac parte din Schengen? Doar trei țări din UE nu sunt în Schengen. România, printre ele

Dreptul la libera circulație în cadrul Uniunii Europene a devenit o realitate în anul 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone. Acest drept poartă denumirea de spațiul Schengen, după numele localității unde a fost semnat un acord între Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda, prin care s-a stabilit renunțarea treptată la controalele de la frontiere între statele semnatare, precum și a altor viitoare state membre.

Ce state fac parte din Schengen?

Conform datelor oficiale, 26 de țări fac parte din spațiul Schengen. Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda au aderat la acest spațiu comun fără frontiere, cu toate că nu sunt membre ale Uniunii Europene. Trebuie precizat că aproape toate statele Uniunii Europene fac parte din spațiul Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria.

În schimb, Marea Britanie, care a fost membră UE până la 31 ianuarie 2020, și Irlanda au refuzat să adere la spațiul Schengen. Din păcate există și câteva excepții în cadrul Uniunii Europene, iar Bulgaria, Cipru și România nu au aderat încă la acest spațiu comun fără frontiere.

În Uniunea Europeană sunt 27 de state. Doar patru state care sunt în UE nu fac parte din Schengen astfel: Bulgaria, Cipru, Irlanda și România.

Ce avantaje are spațiul Schengen?

Spațiul Schengen permite unui număr de peste 500 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin obositoarele controale la frontieră.

Cifrele arată că aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.

Cei care călătoresc între țările din Schengen scapă de controalele de la frontieră. În felul acesta, călătoriile cu avionul, trenul, mașina personală sau autocarul vor fi mult mai simple.

Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor, iar timpii de așteptare pentru trecerea frontierelor va fi mult scurtat. Totodată, șoferii de TIR vor scăpa de controalele de la graniță fiindcă mărfurile vor circula liber, operatorii economici economisind astfel timp și bani.

Ce dezavantaje are spațiul Schengen?

Există și un mare dezavantaj al statelor care sunt în Schengen. Dispariția controalelor la frontiere poate duce la creșterea criminalității, a traficului de ființe umane, precum și a numărului de imigranți, care vor încerca să ajungă în țările dezvoltate din vest prin România.

Gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deși această cifră a scăzut la 125.100 în anul 2020, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe și să reacționeze mai eficient de cererile de azil, se arată pe site-ul europarl.europa.eu.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Povestea fotografului care a așteptat șase ani să aibă cadrul… perfect
Povestea fotografului care a așteptat șase ani să aibă cadrul… perfect
Unii fotografi pot să aștepte ani pentru a obține… cadrul perfect. Aceasta este și povestea italianului Valerio Minato care în urmă cu șase ani și-a propus să facă poza perfectă. După... citește tot
Am început prieteni cu nemții, am sfârșit dușmani. România, percepută o națiune trădătoare în al Doilea Război Mondial. De ce țara noastră a întors armele?
Am început prieteni cu nemții, am sfârșit dușmani. România, percepută o națiune trădătoare în al Doilea Război Mondial. De ce țara ...
Între 1939 și 1945, în Europa a avut loc cel De-al Doilea Război Mondial, după ce Germania nazistă a decis invadarea Poloniei. România a început conflictul de partea nemților, deși armata... citește tot
Cum a apărut celebra expresie „Ai o clasă mai mult decât trenul!”? La început era de bine, apoi a căpătat sens peiorativ
Cum a apărut celebra expresie „Ai o clasă mai mult decât trenul!”? La început era de bine, apoi a căpătat sens peiorativ
În limba română există numeroase expresii folosite în limbajul de zi cu zi, a căror origine este de multe ori necunoscută, dar și expresii a căror proveniență este clară. Sunt expresii... citește tot