De-a lungul timpului, suprafaţa României s-a tot modificat din cauza conflictelor internaţionale, ajungând intr-un final la o suprafață de 238.397 de kilometri pătrați. Potrivit recensământului din anul 2011, țara noastră are o populație de 20.121.641 de persoane, însă în ultima perioadă mulți au ales să plece peste graniță pentru un trai mai bun.
54,4% din populația României trăiește la oraș, iar restul de 45,6% la sat. Multe zone sunt izolate de civilizație, însă cu toate acestea oamenii își duc traiul în comuniune cu natura. Nu multă lume știe, de exemplu, care sunt punctele extreme ale României, însă redactori shtiu.ro vă vor lămuri în această privință.
Așadar, la nord punctul cel mai extrem al României îl reprezintă localitatea Horodiștea. Aceasta are aproximativ 100 de familii și 779 de locuitori, potrivit recensământului din anul 2011. Satul Horodiștea din comuna Păltiniș, se află în județul Botoșani și este legat de restul țării prin șoseaua națională Dorohoi – Rădăuți – Prut.
În sud, cel mai extrem punct al țării este reprezentat de orașul Zimnicea, din județul Teleorman. Localitatea se găsește la 40 de km de Alexandria și adăpostește nu mai puțin de 14.058 de locuitori. Orașul este destul de mare, având o suprafață totală de 131,31 kilometri pătrați.
La vest, cel mai extrem punct al României este reprezentat de satul Beba Veche din județul Timiș. În apropierea acestei localități se găsește și frontiera cu Serbia și Ungaria. Satul este unul mic, având o populație de doar 992 de persoane, potrivit recensământului din 2011.
La est cel mai extrem punct este reprezentat de orașul Sulina din județul Tulcea. Cu toate că are o suprafață totală de doar 14,16 km pătrați, aici trăiesc în jur de 3.663 de oameni. Sulina este orașul din România situat la cea mai mică altitudine medie, de numai 4 m deasupra nivelului mării. Localitatea se întinde de-a lungul Dunării, cu cea mai mare parte a habitatului pe malul drept.
Oficial, numele de România a fost recunoscut pentru prima dată în anul 1862, în cadrul primei Adunări Generale de după unirea Moldovei cu Ţara Românească.
Ţara noastră şi-a luat numele oficial la 24 ianuarie 1862, atunci când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, prin efortul remarcabil depus de Alexandru Ioan Cuza, care la data de 5 ianuarie 1859 a fost ales domnitor al Moldovei, iar pe 24 ianuarie al aceluiaşi an şi al Ţării Româneşti, a explicat istoricul Grigore Ioniţă.
Denumirea „Rumunense” constituie o transliterație latinizantă a unei pronunții slave pentru „românesc”. Deși mențiunea Sclavino Rumunense s-a dovedit a fi apocrifă, ea fiind o interpolare ulterioară în textul lui Iordanes, relevanța ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de secolele al X-XI-lea.
Foto: Wikipedia.org
