Cu o suprafață de peste 10.000 de km² pe teritoriul României, Bucovina este una dintre ele mai vizitate regiuni istorice din țara noastră. Denumirea vine de la termenul din germană „Buchenland”, care înseamnă „Țara fagilor”. Mai exact, numele provine de la cuvântul de origine slavă „buk”, care se traduce prin „fag”. Site-ul shtiu.ro îți prezintă o serie de curiozități despre Bucovina:
În decursul istoriei, Bucovina a aparținut Principatului Moldovei, Imperiului Habsburgic, URSS, România sau Ucraina. Astăzi, sudul Bucovinei se află în România, iar nordul în Ucraina.
Generalul Gabriel Spleny a fost primul guvernator al regiunii, care cuprindea orașele Suceava, Siret şi Cernăuţi, cu o populație totală de 72 de mii de locuitori.
Bucovina cuprinde zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.
Bucovina este supranumită „Elveția Orientului” din pricina toleranței etnice și religioase, întrucât aici trăiesc mai mult de 10 grupuri etnice.
„Bucovina este partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării noastre“ (Mihai Eminescu)
Cele mai multe biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO din România se află în Bucovina.
Pe teritoriul Bucovinei sunt peste 20 de rezervaţii naturale floristice, forestiere, geologie şi mixte.
Bucovina este locul unde se păstrează cele mai multe tradiții. Printre acestea se numără Obiceiuri de Crăciun și An Nou (Ursu, Capra, Colindatul, Căluții,), Încondeiatul Ouălelor de Paște și Olăritul de Marginea.
Mănăstirea Voroneț este una dintre cele mai cunoscute din România. Biserica este considerată una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Mănăstirea Voroneț a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acele timpuri.
Manastirea Voronet
Bucovina este cunoscută pentru mănăstirile construite de foști domnitori și boieri moldoveni (Mușatinii, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu, Familia Movileștilor ș.a.), fiecare biserică cu culoarea sa specifică: Voroneț (albastru), Humor (roșu), Sucevița (verde), Moldovița (galben) și Arbore (combinație de culori).
Cârnații de Pleșcoi nu reprezintă doar un simplu mezel uscat și picant, ci o adevărată capodoperă a supraviețuirii, adaptării și rafinamentului gastronomic din Subcarpații de Curbură. Cu... citește tot
Imaginea clasică a deținutului îmbrăcat într-o uniformă cu dungi orizontale alb-negru este adânc înrădăcinată în cultura populară. De la desene animate și benzi desenate la filme și... citește tot
Rețeaua de autostrăzi din România a crescut considerabil în ultimii ani, însă stilul de condus al multor șoferi a rămas blocat pe drumurile naționale cu o singură bandă pe sens. Lipsa de... citește tot
