De ce regiunea Bucovina a fost denumită astfel? Ce înseamnă „Buchenland”?

31.05.2021
De ce regiunea Bucovina a fost denumită astfel? Ce înseamnă „Buchenland”?

De-a lungul timpului, suprafața României s-a tot schimbat. Conflictele internaționale au făcut ca mii de hectare din teritoriul țării noastre să fie separate de patria mamă. Cu toate acestea, dorința de unificare a fost mare, iar în anul 1918, după Primul Război Mondial lua naștere România Mare.

Astăzi, țara noastră este împărțită în mai multe regiuni, asta și din cauza diferențelor culturale. Așadar, în România, în prezent există următoarele regiuni: Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, Moldova și Transilvania.

De unde vine numele de Bucovina?

Până în anul 1774, regiunea din nordul Moldovei a fost denumită „Țara de Sus” a Moldovei, însă odată cu anexarea la Imperiul Habsburgic această zonă a primit numele de Bucovina. Numele a fost asimilat mai greu de localnici, fiind folosit în paralel cu alte denumiri precum Ţara de Sus, Plonina, Cordun sau Arboroasa.

Trebuie specificat că numele de „Bucovina” vine de la termenul din germană „Buchenland”, care înseamnă „Țara fagilor”. Mai exact, numele provine de la cuvântul de origine slavă „buk”, care înseamnă fag.

Denumirea de Bucovina a început să fie uzitată după anexarea acestei regiuni la Imperiul Habsburgic. Până atunci, partea de nord a Moldovei era adesea denumită Ţara de Sus a Ţării Moldovei. Numele de Bucovina provine de la cuvântul german Buchenland care în traducere înseamnă Ţara sau Ţinutul Fagilor, a explicat istoricul sucevean Ilie Gliga, potrivit romania-misterioasa.eu.

Regiunile României

 

Bucovina are o suprafață de 10.441 de kilometri pătrați. Generalul Gabriel Spleny a fost primul guvernator al regiunii, care cuprindea orașele Suceava, Siret şi Cernăuţi, cu o populație totală de 72 de mii de locuitori. Numele oficial de Bucovina a fost dat, în anul 1779, de către noul guvernator al regiunii generalul Carol Enzenberg. Denumirea a fost atribuită după celebri codrii de fag din zonă.

Primul Război Mondial (1914-1918) a reprezentat o oportunitate pentru România de a-și recupera teritoriile pierdute, de-a lungul timpului. Astfel că, după ce împăratul austro-ungar Franz Josef a permis fiecarei națiuni să își declare autonomia, dacă dorește, la data de 28 noiembrie 1918, în urma unui congres organizat la Cernăuţi, s-a proclamat unirea Bucovinei cu țara mamă.

Bucovina are o suprafață imensă, care cuprinde zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.

Foto: haarkleurenfotos.blogspot.com și alltur.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot