Infrastructură feroviară din România a fost una dintre cele mai bune din Europa, în trecut, însă odată cu trecerea anilor aceasta s-a degradat, din cauza lipsei de acțiune a autorităților, ajungând la starea catastrofală din prezent. Cu toate acestea unele clădiri au rămas în picioare și au fost declarate monumente istorice. Acesta este și cazul celei mai vechi gări din București.
Pe data de 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial prima linie de cale ferată din România, pe ruta București – Giurgiu și totodată și prima gară din Capitală, gara Filaret. Trebuie specificat că primul tren care a plecat din gara Filaret l-a avut la bord pe însuși Principele Carol I și evenimentul pe data de 7 septembrie 1869. Acesta a dorit să vadă cum vor călători supușii săi pe primul drum de fier din România.
În anul 1866 autoritățile române au decis să se construiască o linie de cale ferată de la București spre portul dunărean Giurgiu. Construirea acestei rute i-a revenit companiei englezești „John Trevor Barclay & John Staniforth“. Inaugurarea a avut loc în 1869, iar după ce s-a terminat slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, a pornit „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume, spre Giurgiu, la ora 10:45.
În uralele celor prezenți, garnitura a plecat din gara Filaret avându-i la bord pe membrii Guvernului, pe reprezentanţii Corpului Diplomatic şi pe cei ai autorităţilor din localităţile traversate de noua legătură feroviară.
Trenul a parcurs 67 de km în doar o oră şi 30 de minute, mergând cu 45 de km/oră o viteză incredibilă pentru acea perioadă. Intrarea în gara din Giurgiu a fost una fastuoasă, lumea venind cu mic cu mare să vadă cum arată „monstrul de fier”.
Gara Filaret a fost construită să arate precum un careu, clădirea fiind formată dintr-un parter și un etaj, iar marginile acesteia închizându-se spre șine pentru a forma o hală în care intrau cele trei linii de cale ferată. Numele gării a fost dat de la dealul Filaret din apropiere.
Hala peronului este marcată printr-un fronton triunghiular peste linia acoperișului corpului principal. Acoperișul halei este ridicat pe o structură metalică, așezată pe zidurile paralele ale construcției, decorate cu arce. Accesul la peronul acoperit, sprijinit pe console metalice, se făcea prin fațada principală, prin intrări amplasate în capătul celor două pervazuri ale clădirii, potrivit Wikipedia.org.
Din păcate, gara Filaret și-a pierdut din importanță pe data de 13/25 decembrie 1872 când gara București Nord a fost legată la rețeaua feroviară. Drept urmare, în anul 1960 prima gară din București a fost dezafectată și transformată în autobază. În prezent, clădirea a fost declarată de autorități monument istoric, având codul LMI B-II-m-A-18800.
Foto: historia.ro și Wikipedia.org
