Moartea reprezintă un eveniment inevitabil în viața fiecărui om. De multe ori, locul unde o persoană își va petrece somnul de veci este ales chiar din timpul vieții. Cimitirul Bellu este unul dintre acele locații unde pot fi îngropate persoanele care au trecut la cele sfinte. Și este, de departe, cel mai celebru cimitir din România.
De-a lungul timpului, oamenii și-au îngropat morții în curțile bisericilor sau chiar în grădinile din spatele propriilor case. Ulterior, odată cu dezvoltarea societății au apărut și cimitirele organizate.
Până la jumătatea secolului al XIX-lea, majoritatea bucureștenilor era îngropată în cimitire care existau în afara orașului. În anul 1831, legiuitorii locali au desființat aceste cimitire și au decis „Legiuirea pentru înmormântări afară din oraș”. În anul 1852, o comisie a Sfatului Orășenesc decide să înființeze noi cimitire, ca urmare a numărului tot mai mare de morți.
Astfel, se ajunge la concluzia că există o zonă bună, pentru a construi locuri de veci, pe ulița Șerban-Vodă, unde se afla o grădină mare de portocali aparținând baronului Barbu Bellu (1825-1900). Acesta era, la acea vreme, ministrul Cultelor și Justiției. Terenul avea 15 hectare și a fost donat orașului de către Bellu. Drept urmare, pe data de 26 noiembrie 1852, autoritățile locale decid începerea lucrărilor de amenajare a cimitirului.
Arhitectul Alexandru Orăscu a realizat planurile de a ridica o capelă pe locul unde fusese cândva biserica lui Bellu cel Bătrân (1799-1853), tatăl lui Barbu. Interiorul a fost pictat de Constantin Lecca. În toamna lui 1855 se încep lucrările efective de amenajare ale terenului, iar primele înmormântări au avut loc în 1856. Abia în 1858 cimitirul Bellu începe și funcționează legal.
Prima persoană care a cumpărat loc de veci în cimitirul Bellu a fost C. A. Rosetti. În noiembrie 1859, acesta a achiziționat aici o groapă pentru fiica sa, Elena. A fost urmat de scriitorul Cezar Bolliac care, în 1860, și-a înmormântat tot în această locație soția, Aristița.
Din anul 1862 cimitirul Bellu a trecut sub conducerea municipalității bucureștene. Astfel, vechea capelă este dărâmată, iar primarul Pache Protopopescu pune piatra de temelie la noua capelă, construită în stilul catedralei din Karlsbad. Inițial, aceasta a fost pictată de Mihail Popp, iar mai târziu repictată de Dimitrie Belisarie și Arthur Verona. În anul 1859, cimitirul Bellu era întins pe 17 hectare, iar în prezent măsoară 28 de hectare.
În cimitirul Bellu se găsește și aleea artiștilor, unde au fost îngropați mari personalități ale României precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale sau Mihail Sadoveanu. Cimitirul poate fi vizitat zilnic între orele 10:00 – 20:00, însă în timpul zilelor de sărbătoare programul poate suferi schimbări.
Foto: Wikipedia.org
