Unul dintre produsele care „a invadat” Internetul este faimoasa ciocolată Dubai. Un desert diferit, o ciocolată „altfel” care se adresează unui segment anume din populație. Ce este... citește tot
Somnul de veci este unul sacru și nu trebuie disturbat. Cu toate acestea, au fost evenimente, în istorie, în care morții au fost mutați din motive mai mult sau mai puțin obiective. În România, sute de morți au fost mutați pentru a finaliza barajul de la Bicaz și da drumul lacului de acumulare.
Barajul de la Bicaz a fost construit între anii 1950 și 1960. Construcția este una impresionantă și are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m la coronament și o lățime maximă la bază de 119 m (la nivelul blocurilor deversoare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare).
Inițial, barajul trebuia să se numească Vladimir Ilici Lenin. Gigantica construcție ţine piept la 1,2 miliarde de metri cubi de apă ai celui mai mare lac artificial de pe râurile interioare din țara noastră. Pentru realizarea barajului au fost excavaţi 1.312.000 metri cubi de stâncă.
Decizia de construcție a barajului a venit în urma unui plan național de electrificare. Țara trecuse prin cel de-al Doilea Război Mondial și era nevoie de locuri de muncă pentru populație. Autoritățile, de la acea vreme, aveau un plan de redresare națională și considerau că oamenii au mare nevoie de curent electric. Astfel, pentru ridicarea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducţiune şi a uzinei electrice de la Stejaru, au fost aduși să lucreze peste 15.000 de oameni, în special deținuți politici.
Se lucra cu câte 100 de mineri odată, se intra cu pickhammer-ul, se căra materialul excavat întâi cu căruţa, cu cai de mină, orbi, apoi cu o mocăniţă cu lemne până ce mica locomotivă care trebuia să ajungă la tunel-intrare a luat rău curba de la Dodeni şi s-a dus de-a dreptul în Bistriţa. «Sabotaj !», s-a strigat. Era un cuvânt ca o dinamită la vremea aceea. Tunelul interior e betonat continuu, armat cu două plase de armătură, cu şase cadre pe şină…, a declarat inginerul Gheorghe Opriş, potrivit adevarul.ro.
Barajul de la Bicaz este depășit ca și greutatea doar de cel de la Porțile de Fier 1. Ca și înălțime acesta este al treilea din țară, iar ca și greutate este al nouălea din Europa.
Construcția barajului de la Bicaz a făcut ca 22 de sate să dispară, iar 18.760 de oameni să fie mutați. Autoritățile comuniste au cerut ca două cimitire să fie mutate, pentru a nu fi înghițite de ape. Drept urmare, oamenii și-au cărat rudele decedate în noul cimitir de pe Dealul Chiriţenilor. A luat astfel naştere ceea ce avea mai târziu să se numească „Drumul Morţilor” – cel pe care au fost cărate osemintele.
