Cimitirul este locul unde își găsesc odihna veșnică cei care nu aleg să fie incinerați. Nu există oraș sau comună fără cimitir în România. Unele dintre cimitire ascund povești nebănuite care au învins anii. Acesta este și cazul celui mai cunoscut cimitir din România, Cimitirul Bellu.
Cimitirul Bellu este locația din București unde își duc somnul de veci mai multe personalități ale românilor. Zona s-a tot extins de-a lungul anilor, iar în prezent cimitirul a trecut sub conducerea municipalității bucureștene. Aici se găsește celebra alee a artiștilor, unde pot fi văzute mormintele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale sau Mihail Sadoveanu.
Moartea nu așteaptă pe nimeni și, din păcate, sunt persoane care trec la cele veșnice mult prea devreme. Așa a fost și cazul primei persoane înmormântate în cimitirul Bellu. C. A. Rosetti, om politic și publicist român și unul dintre cei mai importanți conducători ai Revoluției de la 1848, a trăit o adevărată dramă personală.
C. A. Rosetti a fost prima persoană care a cumpărat un loc de veci în Cimitirul Bellu. În noiembrie 1859, acesta a achiziționat aici o groapă pentru fiica sa, Elena. A fost urmat de scriitorul Cezar Bolliac care, în 1860, și-a înmormântat tot în această locație soția, Aristița.
Lângă mormântul Elenei, erodat de trecerea anilor, se găsește cel al tatălui ei, care s-a stins în 1885. Pe piatra funerară a marelui om politic stă scris: ”Primăria Capitalei recunoscătoare marelui cetățean și bun român C.A. Rosetti”.
De-a lungul timpului, cimitirul Bellu s-a tot mărit, fiind îngropați pe lângă oameni obișnuiți și mari personalități ale istoriei noastre. Locația reprezintă o atracție a Bucureștiului pentru cei care vor să vadă cum arată eternitatea. Aici își dorm somnul de veci personalități precum Mihai Eminescu, Marin Preda, Mihail Sadoveanu, Adrian Păunescu sau Ion Creangă.
Cavoul Iuliei Hașdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, este unul dintre cele mai frumoase monumente din Cimitirul Bellu. Tânăra, un copil dotat, avea aproape 19 ani când a fost răpusă de tuberculoză. Bogdan Petriceicu Hașdeu a povestit că a construit cavoul după planurile indicate chiar de Iulia, de dincolo de mormânt. Odată cu decesul Iuliei, prozatorul a devenit pasionat de ședințe de spiritism.
Acesta obișnuia să țină la cavoul din Bellu ședințe de spiritism, în care se sfătuia cu Iulia. Primul mesaj primit de la fiica sa suna astfel: „Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns”.
O asociaţie spiritistă din Brazilia oferea statului român cinci milioane de dolari pentru cavoul Iuliei Hașdeu, cu tot cu oseminte. Statul român, condus de Nicolae Ceaușescu, a refuzat tranzacția. Se pare că statul român ar fi solicitat fabuloasa sumă de 50 de milioane de dolari, scrie site-ul bucurestiivechisinoi.ro.
Foto: Wikipedia.org
